Societatea romaneasca e invatata nu de 15 ani, ci din toata experienta regimului comunist ca ratiunile economice trebuie sa treaca pe planul al doilea daca asa decid guvernantii. La limita, discursul politicianului care promite majorari irealizabile de lefuri sau anunta scaderi ale inflatiei valabile doar pe hartie ajunge sa se opuna atat de drastic realitatii, incat opozitia dintre logica politica si logica economica ajunge echivalenta cu cea dintre minciuna si adevar. E adevarat, orice politician ajuns la putere isi poate permite sa duca economia incotro ii trebuie lui ca sa culeaga popularitate, dar si daca in cele din urma economia se razbuna si il inlatura de la guvernare, resurse de a fenta realitatea oricum ii mai raman: mereu va exista un FMI, o opozitie rau intentionata sau niste colegi de partid obtuzi pe care sa dea vina pentru propriul esec. De-a lungul primelor luni ale anului, cand de dupa usile inchise ale negocierilor cu FMI razbatea cand si cand cate un zvon, s-au auzit de acolo refuzurile inversunate ale guvernantilor de a mari TVA, de a majora cota unica sau de a amana recalcularea pensiilor pentru la anul. Toate acestea au fost atunci motive de bucurie: iata ca politicienii nostri stiu sa-si respecte promisiunile electorale. Cota unica parea cheia pentru atragerea unor investitii spectaculoase, lasa mai multi bani in buzunarele salariatilor si ii incuraja pe evazionisti sa-si plateasca darile. 

Acum insa, dupa ce prima jumatate a anului a trecut, situatia pare complet schimbata: ca sa compenseze veniturile insuficiente la buget ar trebui o majorare a TVA, iar ca solutie pentru un deficit de cont curent in plina expansiune ar trebui niste restrictii la creditele de consum. Previzibil, astfel de evolutii se razbuna politic: opozitia a publicat un raport sumbru de bilant al guvernarii la sase luni, varii categorii de salariati la stat ameninta cu o cascada de greve, iar vointa politica a guvernului de a respecta disciplina bugetara se lupta din greu cu dorinta de a-si mentine o cota buna in sondaje. Obsesia de a nu se compromite politic i-a facut pe Emil Boc liderul PD si pe Cristian Boureanu  sa iasa in fata si sa excluda majorarea TVA sau a cotei unice, cu o vehementa deloc justificata de realitatea economica. Nu e de mirare ca au aparut divergente intre politicienii coalitiei, pana acolo incat perspectiva destramarii ei a ajuns sa nu mai para imposibila dupa numai sase luni de guvernare. 

Totusi, reperul celor sase luni luate functioneaza intr-adevar pentru o analiza politica, dar mai putin pentru o analiza economica. Presedintele Traian Basescu daduse jumatate de an justitiei sau serviciilor secrete ca sa se reformeze, astfel incat intervalul a fost socotit potrivit si pentru un bilant economic al guvernarii. Experienta altor state care au introdus cota unica arata ca e nevoie totusi de o perioada mai lunga pentru ca scaderea de venituri la buget sa fie depasita si efectul impozitarii unice pentru investitii sa ajunga vizibil. "Cota unica este un lucru minunat, dar nu are efecte pe termen scurt; or, noi ne aflam chiar in acest interval. Rezultatele vor fi simtite cam dupa noua luni, iar noi mai avem pana acolo. Acum ne confruntam doar cu greve", spune Emilian Dobrescu, reprezentantul producatorului de zahar Agrana in Romania si presedintele organizatiei interprofesionale Zaharul. "Sase luni e o perioada prea scurta pentru a se putea face un bilant corect", afirma si economistul Mircea Cosea.

Acolo unde incape insa discutie e calitatea guvernarii, iar cei ce sunt indreptatiti in primul rand s-o aprecieze sunt nu politicienii, ci oamenii de afaceri, al caror aliat s-a declarat actualul guvern de centru-dreapta inca de la investire. "Ca performante economice, s-a mers bine, zic eu. Incasarile de la buget n-au fost rele, iar cota unica a mai scos la suprafata veniturile fiscale si o parte din economia subterana", apreciaza consultantul economic Bogdan Baltazar. Marius Ghenea, CEO al lantului de retail Flanco, da exemplu propria sa firma, unde introducerea cotei unice a avut efecte pozitive pe doua planuri: cresterea vanzarilor si marirea veniturilor nete ale angajatilor. "Am avut o crestere avanzarilor cu plata integrala si datorita introducerii cotei unice de impozitare. Aceasta masura a influentat mai putin vanzarile in rate, intrucat sistemul de creditare a ramas acelasi", spune Ghenea. 

In schimb, modul cum a fost aplicata noua filozofie fiscala a fost neasteptat de impiedicat, cu decizii anuntate si apoi intoarse inapoi, cu amanari si ezitari costisitoare pentru mediul de afaceri. In ceea ce-l priveste, Ghenea se refera la eliminarea, apoi reintroducerea si apoi din nou anularea accizelor la camerele foto digitale pe parcursul catorva luni. De la 1 ianuarie 2005, accizele pentru camerele foto digitale au fost reduse la zero. "Practic, vanzarile au explodat", isi aminteste Ghenea. Reintroducerea accizei de la 1 aprilie a creat deruta in randul distribuitorilor de electronice si electrocasnice, mai ales ca masura nu a mai fost aplicata, fiind respinsa in Parlament. "Atunci, am pierdut de doua ori: am cumparat scump de la furnizori si, ulterior, am vandut ieftin, intrucat s-a renuntat la introducerea accizelor."

Nu e vorba numai de inconsecventa unor decizii, ci si de inconsecventa cotei unice ca atare, prevazuta sa intre in vigoare in mai multe etape: anul acesta impozitul pe profit si pe venit, abia de la anul impozitele de 16% pe tranzactii imobiliare, pe castigurile din piata de capital, pe dobanzi bancare si pe terenuri agricole; in fine, contributiile sociale ar urma sa se reduca treptat in urmatorii cativa ani. Gabriel Biris, avocat la firma Salans, refuza chiar sa foloseasca termenul de "cota unica". Dupa Biris, cota unica ar fi putut chiar aduce pe termen scurt venituri crescute la buget, daca ar fi fost aplicata cum trebuie. Numai ca s-au pastrat sau introdus "mult prea multe smecherii": regimul microintreprinderilor, care nu platesc impozit pe profit; cota de 1% pastrata pentru castigurile din actiuni; exceptiile de la plata impozitului pe castigul din vanzarea imobilelor.

"Iar cota unica e alergica la smecherie", conchide avocatul. Astfel incat singurele masuri cu efect real pentru cresterea veniturilor la buget, in compensatie pentru cota de 16%, au ramas majorarea accizelor si duritatea fiscului fata de rau-platnici. Concesiv, Bogdan Baltazar sugereaza ca meritul de a fi incercat o reforma fiscala asa de profunda explica, daca nu si scuza greselile facute pe parcurs: "In aceste sase luni a avut loc o schimbare totala a filosofiei fiscale, prin mutarea centrului de greutate de pe impozitarea directa pe cea indirecta. E o schimbare greu de facut fara oscilatii - si la fel de adevarat este ca au existat contradictii, discutii, oscilatii, declaratii care au luat lumea prin surprindere... Nu e un lucru bun, dar este, intr-un fel, de scuzat cand se face o schimbare atat de mare". 

De cu totul alta parere sunt insa cei care au fost nevoiti in aceste luni sa-si faca planuri de afaceri pe ezitarile sau pe tacerea guvernantilor. "Problema este ca vara facem planurile de afaceri pentru anul urmator si nu am stiut ce date sa trec. Din «fericire», acum am trecut atat de multe variabile in planul de afaceri, incat sefii mei sunt confuzi. Problema care poate aparea este ca - la sediul central - sa analizeze acest business-plan si sa treaca Romania in categoria tarilor de mare risc, cu toate consecintele ce decurg din aceasta", avertizeaza Marius Savu, director director executiv al Eli Lilly Romania si presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).

Iar daca pentru o multinationala problema se pune cu o nuanta fireasca de detasare, investitorii autohtoni se arata mult mai agasati. "Ar trebui sa fie cineva genial ca sa poata prevedea schimbarile pe care le pun in practica guvernantii. Nici Dumnezeu din ceruri nu stia ce ne asteapta. Nu mai de mult de doua luni in urma, Ionut Popescu spunea ca nu se pune problema maririi TVA. Si iata!", spune Sorin Minea, director general al producatorului de mezeluri Angst si presedintele Asociatiei Romane a Carnii. "Guvernul trecut a fost haotic. Cel prezent nu face nimic, nu are nimic coerent, cu exceptia deciziei de 16%", conchide Minea.

Enervarea oamenilor de afaceri se explica prin faptul ca intentia initiala a noilor guvernanti, de a ajuta mediul de business prin initiativele lui fiscale, a fost treptat sabotata de un sir de hotarari contradictorii care au facut mai mult rau decat daca economia ar fi fost lasata sa functioneze in continuare pe vechile principii. "Cota unica a fost o masura buna, care incurajeaza investitorii si da sentimentul unei stabilitati; dar balbaielile care au insotit-o au anulat o buna parte din aceste efecte pozitive. Altfel spus, a fost o masura buna, dar implementata prost", conchide Eugen Voicu, presedintele societatii Certinvest, administrator de fonduri mutuale. 

Seful Angst atrage atentia aici ca politicienii "n-ar trebui sa uite ca integrarea o face economia, nu politicianul". Aluzia lui e la faptul ca mai ales acum, afacerile au nevoie de un climat legislativ foarte stabil, tocmai ca sa se poata pregati corect pentru momentul integrarii in UE. In ultimele sase luni, industria carnii s-a remarcat printr-o frenezie a investitiilor, pentru ca producatorii trebuie sa se alinieze la normele comunitare de functionare, sub amenintarea de a le fi interzisa activitatea. Toate fondurile SAPARD pentru acest sector au fost deja contractate, astfel incat orice decizie de la guvern care pericliteaza vanzarile firmelor, cum e majorarea TVA, e privita cu neliniste.

Situatia nu e ideala nici acolo unde autoritatile au luat masuri care au avantajat anume un sector sau altul. Dinu Malacopol, seful Astral Telecom, socoteste ca pentru industria de telecomunicatii au fost bune nu numai cota unica, dar si reglementarea drepturilor de autor, noua lege a cinematografiei sau perceperea taxei pentru serviciul universal din intreaga cifra de afaceri a companiilor de telecomunicatii. In schimb, Malacopol apreciaza ca introducerea TVA a afectat deja serviciile de TV prin cablu, iar posibila ei majorare, daca nu va putea impinge spre recul industria telecomunicatiilor, ii va incetini cresterea. "Pe ansamblu, simtim o nehotarare in adoptarea sau implementarea deciziilor, iar acest lucru ne afecteaza capacitatea de a elabora business planuri viabile. In telecomunicatii, marjele de profit sunt destul de mici si, prin urmare, foarte sensibile la modificarile fiscale."

La polul opus, exista sectoare care se considera afectate in mod special de lipsa de actiune a autoritatilor, chiar si acolo unde guvernul n-ar fi trebuit, conform logicii economice, sa ia nici o masura. Mitingurile din primavara ale exportatorilor in fata BNR, cerand bancii centrale sa deprecieze la loc leul ca sa-i ajute pe ei, au ramas fara urmari, insa unii intreprinzatori au ramas convinsi ca ar fi trebuit ca statul sa faca ceva. "Ar fi trebuit sa se ia o decizie politica sa nu lase euro sa se devalorizeze intr-atat", considera Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara. 

Apelul la interventia autoritatilor are o justificare psihologica fireasca: intr-o tara unde tranzitia s-a prelungit asa de mult, toate guvernele s-au simtit datoare sa vina la putere cu promisiuni grandioase pentru mediul de afaceri si pentru clasa de mijloc, insemnand de fiecare data cate o adevarata revolutie in materie fiscala sau de atragere a investitiilor. Asa incat orice schimbare de regim creeaza despre Romania impresia unei tari reinventate periodic de la zero, indiferent de momentul de ciclu economic pe care il traverseaza. "Principala problema este ca vrem sa facem mai bine. Si daca ieri ne-a venit o idee, o si punem maine in aplicare, fara a studia in profunzime toate consecintele. Uneori, mai binele este dusmanul binelui", observa Cristian Nacu, vicepresedinte al Enterprise Investors Romania, administrator al fondului de investitii Polish Enterprise Fund.

Reprosul de care s-au ferit mereu partidele politice, acela ca n-au o strategie de dezvoltare selectiva pentru anumite sectoare, cu facilitatile si stimulentele aferente, s-a razbunat in vremea guvernarilor trecute prin ordonante cu scutiri de taxe vamale, anulari de datorii sau reduceri de impozite pentru un anumit business, masuri calificate ulterior drept dovezi de coruptie. Acum, acelasi repros se manifesta prin solicitari de exceptare fie de la TVA, fie chiar de la cota unica. Chiar daca, pentru restul anului cel putin, e limpede ca statul nu-si mai poate permite sa piarda nici o sursa in plus de venituri la buget.

Dintre oamenii de afaceri cu care a vorbit BUSINESS Magazin au fost cativa care au cerut astfel de concesii. Sorin Minea de la Angst crede nu numai ca TVA nu ar trebui majorata la 22% de la anul, pentru ca astfel s-ar prabusi consumul de carne, ci si ca ar fi cazul unei reduceri de TVA "cel putin pentru produsele alimentare", dublata de o reducere la zero a taxelor vamale pentru importurile de carne. Liviu Scarlat, vicepresedintele Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc, se arata ingrozit de cresterea TVA in turism la 22% (care ar elimina inclusiv cota redusa de 9% practicata pentru cazare) si cere o scutire a turismului de taxe timp de patru ani. Scutirea de TVA sau reducerea impozitului pe profit n-ar strica nici ca metoda de incurajare a constructiilor de locuinte, sustine consultantul imobiliar Radu Zilisteanu, purtator de cuvant al Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare. In realitate, mare parte din oamenii de afaceri stiu ca, daca e ceva care merge bine acum in domeniile lor, nu e datorita interventiei statului, ci uneori chiar impotriva ei. Sorin Minea recunoaste ca mediul de business este din ce in ce mai stabil, dar spune ca aceasta realitate nu poate fi atribuita nici actualului guvern, nici celor trecute, ci autoreglarii pe care o permit mecanismele pietei. "Climatul economic este favorabil, iar mediul de afaceri din Romania ofera foarte multe oportunitati, fara a fi nevoie de prea multe interventii din partea statului. Este nevoie doar de mai multa rigoare si de asigurarea unui mediu concurential corect", spune si Cristian Nacu de la Enterprise Investors Romania.

Genul de dezvoltare aproape impotriva actiunii statului s-a perpetuat in sectorul privat de-a lungul mai multor regimuri, pana acolo incat patronul de azi a ajuns sa se adapteze perfect oricarei noutati aduse de un guvern, cu conditia ca ea sa dureze. Singurul lucru care trebuie prezervat e sansa de a face un plan de afaceri si de a-l respecta, confirma Cristian Nacu: "Pentru un business plan pe 4-5 ani intentionezi sa-ti previzionezi anumite cote de impozite, taxe, iar toate schimbarile iti fac inutil planul de afaceri. Nu cifra in sine este importanta, cat introducerile de noi impozite, precum si schimbarile dese".

Ca stabilitatea prevaleaza asupra unor inovatii avantajoase, dar prea frecvente si urmate de contramasuri ciudate o confirma investitorii straini, primii descurajati de ele. Robert Luke, managing director al GED Capital Development, companie care administreaza fondurile de investitii FRPP si GED Eastern Fund II, spune clar ca, in calitate de membru in consiliul de conducere al Consiliului Investitorilor Straini, la fiecare discutie cu guvernantii cerea stabilitate si predictibilitate legislativa, nu mariri sau micsorari de impozite. "Nu atat cele trei puncte procentuale in plus la TVA sunt esentiale in realizarea unui plan de afaceri, cat predictibilitatea introducerii unei masuri de acest gen", rezuma Luke. 

Markus Piuk, avocat coordonator la Schoenherr si Asociatii, reprezentanta din Romania a casei de avocatura austriece Schoenherr Rechtsanwalte, merge inca mai departe, negand importanta economica a unor masuri luate in incoerenta. Dupa el, nici cresterea TVA, nici reducerea CAS nu vor avea relevanta pentru investitori, avand insa impact negativ numai pentru ca arata cat de greu de inteles si de anticipat e politica fiscala a Romaniei. Este foarte posibil ca, in ciuda lipsei momentane de sustinere politica, majorarea TVA sa aiba loc, pentru ca e cea mai sigura cale de temperare a consumului si de crestere a incasarilor la buget. Este posibil sa aiba castig de cauza si ideea ca nu e buna cresterea TVA, fiindca aduce inflatie si pentru ca nu e deloc nevoie la noi de o franare a consumului, ci dimpotriva. Indiferent care va fi deznodamantul, oamenii de afaceri le cer politicienilor doar sa se puna de acord atunci cand ies sa faca declaratii. Faptul ca mai intai ministrul Ionut Popescu a anuntat marirea TVA fara sa aiba acordul coalitiei, apoi ca a fost contrazis asa de violent de colegi de coalitie din PD si PNL a creat o impresie dezagreabila. "Nu exista o coerenta a clasei politice si e rau ca fiecare ministru sau lider politic care are o opinie iese imediat si o face publica", afirma Eugen Voicu de la Certinvest. "Cred ca ar trebui sa-si spele rufele murdare in familie si sa iasa in public cu o singura parere, pentru ca se creeaza un efect negativ asupra imaginii guvernului", e de parere si Emilian Dobrescu de la Agrana.

Micul scandal din jurul ministrului finantelor sau inconsecventele care au facut din bugetul pe anul in curs un experiment perpetuu nu se vor mai repeta, dau de inteles guvernantii atunci cand vestesc ca in doua luni vom avea o strategie fiscala pentru urmatorii 3-4 ani. Gandita impreuna cu specialisti in economie, strategia ar urma sa confirme anuntul cresterii TVA. Gabriel Biris de la Salans vede insa altfel lucrurile: mai intai ar trebui definite prioritatile de finantare pe termen lung (infrastructura, educatie si sanatate, obligatii fata de UE si NATO) si abia apoi sa se stabileasca, pe baza lor, daca e nevoie de cresterea unor impozite si despre ce impozite e vorba. Biris se pronunta pentru cresterea cotei unice si nu pentru majorarea TVA, pentru ca aceasta din urma ii va afecta in primul rand pe cetatenii cu venituri mici, oricum loviti de majorarile de tarife la utilitati.

Ca de fiecare data in ultimii 15 ani, guvernantii vor avea acum de ales intre instinctul de conservare politica si respectul fata de realitatea economica. Inghetarea salariilor va scoate in strada sindicatele, opozitia ii va acuza de cruzime daca maresc TVA, urmeaza trecerea in somaj a cateva mii de oameni numai pana la sfarsitul anului. La nimic din toate acestea nu se poate rezista fara solidaritate politica intre partidele coalitiei si fara realism economic. Povestea cu reformele sacrificate in folos electoral e veche; o sa se repete si acum sau, printr-o minune, guvernantii vor reusi sa se adune si sa prefere adevarul demagogiei? Urmatoarele luni pot aduce ori destramarea coalitiei, ori o premiera absoluta dupa 1989, a unui guvern care isi tine cuvantul si-si recunoaste greselile. Abia atunci va fi interesant de facut un bilant al guvernarii. 

La aceasta analiza au contribuit Ionut Ancutescu, Vali Birzoi, Florenta Ghita, Liviu Iancu, Ioana Mihai, Bogdan Neagu, Adriana Todoran, Ioana Ursu.