CAND INFLATIA DEVINE VEDETA
De anul viitor, prioritatea Bancii Nationale a Romaniei devine inflatia. Cursul de schimb va trece, conform anunturilor oficiale, pe locul al doilea, iar impactul unei fluctuatii mai mari a leului asupra indicatorilor macroeconomici - balanta comerciala, balanta de plati si productivitatea - va fi substantial.
- BALANTA COMERCIALA
Principalul risc pe care il presupune aprecierea leului e dezechilibrarea balantei comerciale, adica a importurilor si exporturilor. In conditiile scaderii euro sau dolarului, marjele de profit ale exportatorilor pot scadea substantial sau se pot transforma in pierderi. Aceasta inseamna doar supravietuire pentru unii sau disparitia de pe pietele externe pentru altii. Fapt care poate duce la scaderea substantiala a exporturilor, in conditiile in care importurile vor fi stimulate de un leu mai tare.
Pe primele noua luni ale acestui an, deficitul comercial al Romaniei (diferenta dintre importuri si exporturi) a urcat deja la 3,2 mld. euro, de la 2,4 mld. euro in aceeasi perioada a lui 2003. Intr-o interventie publica, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, Mihai Ionescu, spunea ca, daca leul va continua sa se aprecieze, deficitul comercial ar putea atinge, pana la sfarsitul anului, 6 mld. euro, fata de nivelul de 4,6 mld. euro estimat initial.
- PRODUCTIVITATEA
Mare parte dintre analistii financiari cred ca, prin decizia de a lasa leul sa se aprecieze, BNR vrea sa testeze si capacitatea exportatorilor de a se adapta unei piete cu adevarat concurentiale. Pe care sa nu mai existe "ajutorul" unei devalorizari a leului care sa mascheze lipsa de competitivitate. Daca in Slovenia, de exemplu, productivitatea - venituri per angajat - este de peste 70% din nivelul mediei din UE, in Romania aceasta ajunge abia la 33%. In prezent, 73,3% din exporturi se realizeaza catre statele membre ale Uniunii Europeane. Tocmai din acest motiv, devalorizarea euro, sau stagnarea acestuia, vor lovi din plin exporturile, in conditiile in care firmele romanesti nu investesc in cresterea productivitatii. Paradoxal, ajutorul vine tocmai din directia devalorizarii euro, care face importurile de tehnologie mai ieftine. Deocamdata, majoritatea exportatorilor nici macar nu stiu cat sunt de performanti comparativ cu concurentii din Vest.
- CONTUL CURENT
Aprecierea leului ar putea fi o provocare si pentru gasirea surselor de finantare pentru acoperirea deficitului de cont curent, care ar putea creste din cauza celui comercial. Deocamdata, BNR si-a permis sa lase piata libera pentru ca intrarile de valuta sunt mari. Exista sperante ca majorarea deficitului comercial sa fie contrabalansata de cresterea investitiilor straine directe sau de portofoliu. Cele de portofoliu pot pleca insa la fel de repede precum au intrat. In prezent, 2/3 din soldul contului curent este finantat prin atragerea de capitaluri din strainatate, in special investitii si imprumuturi ale statului. "Nu putem insa sa ne bazam pe termen foarte lung doar pe astfel de finantari. Concurenta pentru capital este din ce in ce mai mare si, o data cu apropierea de Uniunea Europeana, vom simti si noi acest lucru", crede Mircea Cosea, analist financiar. Guvernul s-a angajat fata de FMI sa reduca, in acest an, deficitul de cont curent la 5,5% din PIB, de la 5,8% in 2003.
- INFLATIE
Cresterea leului din ultimele saptamani va ajuta Banca Nationala a Romaniei sa se mentina, daca nu in tinta de inflatie stabilita la inceput de an (de 9%), macar in apropierea acesteia. Pe termen lung insa, aprecierea leului nu va fi totusi de foarte mare ajutor pentru BNR, al carei principal obiectiv devine scaderea inflatiei. Pentru ca inflatia sa scada semnificativ ar trebui ca si comerciantii care se aprovizioneaza din import sa reduca, la randul lor, preturile, in conditiile unui dolar sau euro mai slab. Este, totusi, greu de crezut ca acest lucru se va intampla. In cosul de consum exista bunuri (alimente, carburanti, energie) al caror pret va fi influentat numai teoretic de cotatiile valutare. Pretul carburantilor va creste pentru a ajunge la nivelul celor din Uniunea Europeana, la fel si energia, indiferent de evolutia euro sau dolarului. Pe primele zece luni ale lui 2004, rata inflatiei s-a situat la 7,8%, potrivit Institutului National de Statistica (INS).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro