O platformă de diagnostic rapid, exact şi posibilitatea ca grupul MedLife să fie la cel mult o oră şi jumătate de orice pacient din ţară sunt doar două dintre obiectivele bifate de Mihai Marcu, preşedintele MedLife. Ele vin însă după ani întregi de muncă, strategii şi adaptare. Cum vede preşedintele celui mai mare operator medical privat din România sistemul sanitar românesc şi ce planuri mai are?

Viziune, nou, tehnologie,diagnostic sunt câteva dintre cuvintele care apar cel mai des în discursul lui Mihai Marcu, preşedintele celui mai mare jucător privat din domeniul sănătăţii - MedLife. Din biroul său de la parterul unui ansamblu de clădiri ale companiei, de unde îi vede şi pe pacienţii care caută soluţii la problemele medicale, Mihai Marcu creionează planuri de extindere pentru businessul pe care îl conduce de aproape 20 de ani. Ce trenduri şlefuiesc viitorul în medicina privată? „În ultimii ani, s-au întâmplat câteva lucruri majore în sistemul medical. Primul este o întoarcere a medicilor, în special a celor cu înaltă calificare, foarte mulţi chirurgi revin în România, şi nu numai, fapt care mi se pare important, deoarece salariile au devenit atractive. Este şi o întoarcere a pacientului către spitalele private. Sunt spitale importante, cu anvergură, care deja fac lucruri complicate la nivel de tratamente. Este a doua tendinţă a pieţei, care ne bucură şi pe noi, fiind parte din sistemul de servicii private din România”, a spus Mihai Marcu, preşedintele consiliului de Administraţie şi director general al MedLife. Creşterea salariilor din sistemul sanitar a mai diminuat diferenţele dintre România şi vestul Europei, care a devenit în ultimii ani destinaţia preferată a tinerilor medici. Astăzi, salariile medicilor în ţară sunt comparabile cu cele pe care le-ar primi în afara ţării. Intervin însă aspecte care ţin de familie, de statutul medicilor în propria ţară, care încep să cântărească în favoarea deciziei de întoarcere în România, crede preşedintele MedLife. El vorbeşte despre o „aducere a cunoaşterii înapoi”, lucru la care contribuie şi sistemul privat, prin extinderea şi aparatura pe care o pune la dispoziţie, similară şi, în unele cazuri, chiar mai nouă decât în Occident. „Cred că în momentul de faţă cam o treime din veniturile aduse de spital sunt făcute de medici care s-au întors din străinătate. Bucureştiul nu mai este la 10 ore de Paris, este la două ore şi jumătate, adică atât cât faci şi de la Lyon, de exemplu. Medicii pot face un city break, merg la schi, la mare, au un salariu competitiv, tehnologie de vârf şi familia alături chiar reprezintă un avantaj. În afară sunt înstrăinaţi de prieteni, colegi, familie, pe când aici sunt în ţara lor, câştigă la fel de bine, au o demnitate a vieţii şi se află între prieteni şi familie”, crede preşedintele MedLife. În plus, şi aparatura de ultimă generaţie din multe unităţi private, de la roboţi DaVinci la imagistică performantă, contribuie la decizia specialiştilor de a reveni în ţară.

Amprenta MedLife. MedLife a pornit în 1996 cu o singură clinică şi patru specialităţi medicale, în urma deciziei medicului Mihaela Cristescu, mama acţionarilor Mihai şi Nicolae Marcu. În aproape 30 de ani de la înfiinţare, brandul medical a ajuns pe primul loc în piaţa de profil. Mai mult, MedLife are astăzi, pe lângă clinici, şi spitale, laboratoare, cabinete stomatologice, farmacii, distribuţie de medicamente, dar şi abonamente medicale. „Suntem lideri de piaţă în zona de ambulatoriu, alături de alţi jucători mari, aici statul e mai puţin prezent. Suntem singurii care acoperă toate oraşele de peste 150.000 de locuitori. Este foarte multă tehnologie, foarte multă imagistică, laboratoare, deja nu mai este nicio diferenţă între ce înseamnă imagistică în România şi ce este în Occident, ba chiar România are o tendinţă mai mare pentru nou”, precizează Mihai Marcu. De la prima clinică deschisă acum aproape trei decenii, MedLife a devenit un jucător naţional prin dezvoltarea din ultimii ani, în special în zona de laboratoare medicale, de diagnostic, dar mai ales prin reţeaua de clinici. Astfel, circa 25.000 de oameni ajung în ambulatoriile operatorului privat. „MedLife este o platformă de diagnostic la nivel naţional, construită structural, sistemic, cu acoperire pe oraşele mari, singura care are această capacitate. Suntem un jucător major pe ambulator, ceea ce înseamnă că cele 30 de clinici de mari dimensiuni pot să ofere servicii de la gastroenterologie, CT, RMN, ecografie. La acestea se adaugă alte sute de clinici mai mici care deservesc pacienţii pe specialităţi conexe şi investigaţii de laborator. Tehnologia contează enorm şi ajută foarte mult. Cheia în ce înseamnă partea de ambulatoriu înseamnă capacitatea de diagnostic. Capacitatea MedLife de diagnostic prin laborator şi imagistică este foarte bine pusă la punct”, caracterizează Mihai Marcu sistemul pe care l-a creat în ultimii ani. După divizia de clinici şi ambulatorii, al doilea segment important pentru MedLife este cel de spitale. În această divizie, preşedintele companiei vede posibilitatea unei acoperiri mai bune, operatorul privat având 12 unităţi medicale cu spitalizare continuă. Constanţa şi Iaşiul lipsesc momentan de pe harta spitalelor MedLife pentru ca operatorul privat să bifeze toate provinciile României.

„Problema natalităţii este şi una economică severă, nu numai una socială. Este o problemă medicală, n-are cine să ne îngrijească, socială pentru că nu apucăm să ne dezvoltăm şi economică pentru că nimeni nu investeşte într-o ţară cu declin demografic.”

Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO al MedLife

Punctul de întâlnire a celor două sisteme medicale. „Sistemul privat de sănătate nu ar putea funcţiona fără cel de stat” este concluzia fermă a preşedintelui MedLife. Acest model funcţionează în toată Europa, iar schimbări prea mari nu se întrevăd la orizont. Totuşi, este nevoie de adaptare la vremurile actuale în privinţa problemelor pe care să le rezolve cele două componente ale medicinei în România. „Sistemul public trebuie să se ocupe de boli rare, de oamenii care nu îşi permit să aibă cheltuieli mari, să se ocupe de boli cronice, să le prevină. Sistemul public are şi rolul de a fi echitabil, să le dea drepturi tuturor pacienţilor, să se asigure că ţara are back-up în ceea ce înseamnă oncologie, citostatice, radioterapie. O parte din sistemul privat poate să preia ce înseamnă medicina sistemului de viaţă şi monitorizarea sănătăţii. Rolul unui sistem privat este acela de a fi complementar şi mai ales în zona de alternativă de piaţă şi de monitorizare a sănătăţii”, crede Mihai Marcu. Sistemul privat a pus accent în ultimii ani pe zona academică, pe atragerea medicilor cu experienţă, recunoscuţi în domeniu, pe care pacienţii îi găseau anterior doar în marile spitale de stat. Ce ar putea să adapteze medicina publică şi să preia de la cea privată este grija pentru pacient, să îi ofere şi condiţii de confort atunci când vine la spital pentru o problemă medicală. „Modernizarea spitalelor publice este necesară, dar pe de altă parte ele trebuie să crească din punctul de vedere al nivelului serviciilor. Nu e suficient să faci medicină, ci omul are nevoie şi de grijă, de loc de parcare, de confort. Fără sistemul public, o societate nu funcţionează, sunt lucruri pe care sistemul privat nu le va surmonta nicăieri”, a mai adăugat Mihai Marcu.

Un puzzle cu obiectivul 100 de ani

Alături de diviziile de clinici, laboratoare şi spitale, MedLife a mai dezvoltat şi partea de stomatologie, după achiziţia unui pachet de 60% din acţiunile Dent Estet, care este la rândul său lider în piaţa stomatologică. „Stomatologia este un business diferit, greu de consolidat în toată lumea, este o industrie în care «bătălia» este cu sute şi mii de cabinete individuale. Încep să apară reţele şi în lume, şi în Europa. Dent Estet este un business exclusivist şi care se adresează unui public mai nişat decât cel pe care îl abordăm noi. În egală măsură, este un business solid, care creşte de la un an la altul şi are mult potenţial de dezvoltare. De altfel, la nivel de Grup stomatologia are un grad foarte mare de independenţă”, a mai adăugat Mihai Marcu. Lângă clinici, spitale, laboratoare şi cabinete dentare, MedLife a mai adăugat o piesă de puzzle – distribuţia de medicamente şi farmacii. Cele două divizii vin să completeze drumul pacientului, care primeşte diagnostic sau reţetă în sistemul MedLife şi coboară la parterul clinicii sau al spitalului, unde găseşte o farmacie. „Cifra de afaceri a farmaciilor MedLife se duce după clinici, sunt legate de domeniul medical, este complementar cu businessul de ambulatoriu. Având volum foarte mare de pacienţi în ambulatoriu, ne-am permis să facem aceste farmacii”, explică preşedintele MedLife intrarea pe această nişă. Iar cea mai recentă dezvoltare a MedLife este achiziţia pachetului majoritar al reţelei de săli de fitness Sweat Concept. „Cred că partea de sport este complementară, că nutriţia, mişcarea şi monitorizarea sănătăţii pot să ducă oamenii să trăiască 100 de ani. Pentru MedLife integrarea facilităţilor de sport reprezintă o fază intermediară, în care sperăm să câştigăm teren”, mai precizează executivul.

Strategii fără regrete. Consolidarea spitalelor din Capitală şi ieşirea din ţară mai devreme sunt două decizii pe care preşedintele MedLife le-ar lua chiar şi mai rapid, spune el uitându-se retrospectiv asupra întregii activităţi a MedLife din ultimii 20 de ani, de când se află direct la cârma companiei. „Nu cred că aş face foarte mult diferit pentru că am avut şi mult noroc să pornim atunci când trebuie. Cu siguranţă aş face un spital în loc de patru în Bucureşti, este bine să ai totul într-un singur loc, să ai capacitatea de identitate de brand, de locaţie. Logistic şi organizatoric ne-ar fi fost mai uşor”, a precizat Mihai Marcu. Tototdată, el crede că putea profita mai mult de anumite oportunităţi de a cumpăra businessuri din ţară, chiar dacă grupul avea deja o prezenţă puternică în anumite zone. Strategia preşedintelui MedLife a urmat dezvoltarea la nivel naţional, mai ales în zonele unde nu avea o amprentă puternică. Acest lucru a dus la „pierderea unor businessuri”, menţionează Mihai Marcu. În final, obiectivele pentru MedLife au fost însă atinse. Şi ieşirea din graniţele ţării, lucru care s-a întâmplat în 2019, după achiziţia unui jucător din Ungaria, putea să se întâmple mai devreme, crede reprezentantul MedLife. „Poate că trebuia să ieşim din ţară mai devreme, acum cinci-şapte ani. Acum 10 ani am avut o tentativă de a intra în Belgrad pe care am ratat-o. Contează mult strategia, dar şi să prinzi momentul bun. În Serbia cred că trebuia să fi fost prezenţi, deja cu ceva timp în urmă poate şi cu un laborator în Bulgaria acum 10 ani”, a completat Marcu. Referitor la piaţa din Ungaria, activitatea MedLife este una bună, deşi piaţa este mult mai mică faţă de România. MedLife a fost prima companie din România, din domeniul sănătăţii, care a trecut graniţele ţării şi a cumpărat un business peste hotare. „Piaţa medicală privată din România este egală cu cea a tuturor vecinilor la un loc, este de departe cea mai dezvoltată din regiune. Pieţele medicale de servicii private din Ungaria, Serbia, Ucraina, Moldova la un loc cred că sunt cât MedLife sau puţin mai mult”, a adăugat Mihai Marcu.

Natalitatea, o problemă imperativă. Principala provocare pe care preşedintele MedLife o vede în viitorul României ţine de natalitate, de faptul că tinerele familii nu mai sunt încurajate să crească mai mult de un copil. Acest lucru, pe fondul unei îmbătrâniri masive a populaţiei la nivel european, va crea dezechilibre puternice în societate, dar mai ales în economie. Iar măsurile trebuie luate imediat pentru a opri curba accelerată spre scăderea populaţiei, crede el. „Cred că grija ministrului sănătăţii şi al muncii ar trebui să fie să stea la masă şi să înţeleagă că dacă nu încurajează fetele tinere să nască nu vom avea despre cine să vorbim în 50 de ani. Aceasta este, de fapt, problema cea mare. Cred că preocuparea sistemului medical ar trebui să fie cea legată de natalitate masivă pentru că nu o să aibă cine să ne ţină la pensie. Sistemul de sănătate va vindeca mai multe boli, oamenii vor trăi mai mult, dar nu va avea cine să ne plătească pensiile şi cine să ne ducă la doctor”, susţine Mihai Marcu. El a dat exemplul societăţii franceze, care a încurajat politica celor trei copii, iar mamele acestor copii aveau bonă, tabără pentru cei mici, transport gratuit şi rămâneau în acest mod şi active în câmpul muncii. „Problema natalităţii este şi una economică severă, nu numai una socială. Este o problemă medicală, n-are cine să ne îngrijească, una socială pentru că nu apucăm să ne dezvoltăm şi una economică pentru că nimeni nu investeşte într-o ţară cu declin demografic. Ministerul Sănătăţii, împreună cu tot guvernul, are o responsabilitate majoră, direct legată de demografia acestei ţări. O societate nu e sustenabilă în momentul în care scăderea populaţiei este foarte abruptă”, a mai completat preşedintele MedLife. În plus, măsurile de creştere a natalităţii trebuie să fie completate şi de o viziune îndreptată spre viitor, spre tehnologii, genetică, elemente care vor schimba viaţa şi modul în care se face medicină în câţiva ani. Soluţia pentru a face medicina mai eficientă, în viziunea lui Mihai Marcu, este ca spitalele mici să devină centre de tranzit către unităţi mari, multidisciplinare. Iar miza pentru autorităţi este să convingă medicii să acopere cu asistenţă medicală câteva sate, astfel încât oamenii să aibă acces la zona de prevenţie, înainte de a ajunge la spital.

Un exerciţiu de imaginaţie pentru autorităţi

După măsurile de creştere a natalităţii, preşedintele MedLife s-ar concentra pe scăderea ratei de mortalitate din cauze prevenibile, indicator la care România este în prezent pe primele locuri în Europa.  „Sunt matematician, deşi provin din familie de doctori, aşa că m-aş gândi matematic la faptul că trebuie să te uiţi la diferenţele mari de mortalitate dintre România şi Occident. Românii încă mor mai degrabă de atac cerebral şi atac de cord sau de boli cardiovasculare, decât de cancer”, a observat Mihai Marcu. El crede că prevenţia ajută sistemul de sănătate şi dintr-o perspectivă economică, pentru că ar duce la scăderea costurilor. Ce ar trebui să facă statul? „Mutarea pe ambulatoriu este inevitabilă şi este principalul apanaj al unor politici de sănătate. Totuşi, ministrul sănătăţii nu poate face politici singur, ci împreună cu Ministerul Finanţelor, al Muncii, al Educaţiei”, a adăugat preşedintele MedLife.

Ce urmează pentru MedLife? Grupul MedLife a raportat afaceri de 529 milioane de lei în primele trei luni din 2023, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de companie pe bursă. Cel mai mare ritm de creştere la nivel de trimestru în 2023 a fost înregistrat de divizia de clinici, care a avut vânzări cu aproape 50% mai mari în primele trei luni din 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. Aproape 200 de milioane de lei din businessul total al grupului au fost obţinute din reţeaua de clinici a MedLife. Un ritm semnificativ de creştere l-au înregistrat şi diviziile de stomatologie şi spitale, cu peste 26% creştere fiecare în perioada menţionată. MedLife se uită în continuare spre achiziţii, după ce în 2022 a avut un an extrem de dinamic, cu 20 de proiecte de dezvoltare şi extindere. „Acum ne interesează, mai degrabă să deschidem noi organic, să cumpărăm clinici în oraşele în care nu suntem prezenţi - Satu Mare, Baia Mare, Bistriţa, Buzău şi Tulcea. Fie vom deschide în următorii doi ani, fie vom cumpăra acţiuni ale unui partener local care să ştie foarte bine piaţa”, a precizat Mihai Marcu. Craiova şi Timişoara sunt zonele unde grupul va accelera dezvoltarea, iar prezenţa în Arad, Braşov sau Sibiu va fi consolidată. Ca planuri de viitor, ambiţiile preşedintelui MedLife urmăresc intrarea mai puternică în Iaşi şi Constanţa.   

IstoriaMedLife

1996

Apărea prima clinică MedLife din Capitală, pornită de medicul Mihaela Cristescu;

1999

A fost înfiinţat primul laborator propriu de analize şi investigaţii paraclinice; Anul 2002 a fost marcat de extinderea serviciilor medicale;

2004

Compania lansa conceptul de hiperclinică, în care integra servicii medicale în acelaşi spaţiu şi începea extinderea în Capitală;

2006

MedLife atrăgea primul acţionar mare în companie - IFC, divizia de consultanţă şi investiţii a Grupului Băncii Mondiale;

2007

Apărea primul spital MedLife în Bucureşti - Life Memorial Hospital;

2008-2015

MedLife s-a extins puternic în toată ţara, atât cu unităţi noi, cât şi cu divizii noi de business;

2016

Au fost două evenimente marcante - achiziţia unui pachet din Dent Estet şi listarea la Bursa de Valori Bucureşti, cea mai mare listare a unei companii private de până atunci şi prima din domeniul sănătăţii;

2019

A venit cu o altă premieră - ieşirea în afara ţării prin achiziţia unei clinici în Ungaria;

2020

Compania a mizat puternic pe cercetare, într-o perioadă de criză majoră a sistemului sanitar generată de pandemie;

2021 şi 2022

A continuat investiţiile şi achiziţiile, adăugând noi companii în portofoliu.