In 2001, analistii optimisti si increzatori in viitorul SIF spuneau ca actiunile merita un pret de 1.000 de lei. Atunci, SIF-urile aveau cotatii de 400 - 500 de lei pe actiune si o dublare a acestora parea totusi o ipoteza greu de admis.

Cei care au ascultat sfaturile analistilor respectivi nu au obtinut dublarea banilor. In sensul ca nu i-au inmultit de doua ori, ci de 30-40 de ori. Ce s-a intamplat in ultimii trei ani atat de important incat SIF Oltenia, de exemplu, care era cotata la 300 lei/actiune in anul 2000, sa ajunga la un pret de circa 15.000 lei/actiune? Sau SIF Transilvania, care de la 500 lei/actiune, a crescut tot la circa 15.000 lei/actiune?

Avalansa achizitiilor de actiuni SIF, care a adus preturile la nivele ce pareau incredibile in urma cu trei ani, a fost declansata in primavara lui 2001 de un proiect de ordonanta propus de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Proiectul propunea majorarea limitei de detinere din capitalul SIF de la 0,1% la 1%.

Proiectul a declansat o adevarata avalansa de achizitii de actiuni, cu toate ca in final nu a devenit ordonanta sau lege, din cauza lobby-ului la nivel politic declansat de presedintii SIF. Pretul actiunilor a depasit nivelul de 1.000 de lei rapid in 2001 si de atunci nu s-a mai oprit din crestere. In afara de pe-riodicele zvonuri privind planurile de ridicare a pragului, au existat doua mari motive pentru cresterea actiunilor.

Cel mai important a fost chiar presiunea la cumparare exercitata de investitorii straini si romani care, treptat, au cumparat prin multi interpusi (fiecare cu detinere de 0,1%) pachete de 10 - 15% din fiecare SIF. Desi pachetele achizitionate nu pot fi considerate mari in valoarea absoluta, pretul actiunilor a crescut pentru ca, desi SIF au milioane de actionari, doar o foarte mica parte din ei sunt activi.

Al doilea factor a fost chiar cresterea Bursei de Valori. Cum in portofoliul fiecarei SIF actiunile reprezinta 70 - 80% din activ, cresterea fulminanta a bursei in ultimii trei a ridicat indirect si valoarea SIF. Astfel, activele acestora si-au dublat valoarea in perioada mentionata. Justificata un timp de cresterea valorii activului SIF, ascensiunea cotatiilor a inceput sa ridice deja semne de intrebare. Mai merita actiunile SIF aceste preturi?

Daca in 2000 si 2001 preturile actiunilor erau in unele cazuri si de zece ori mai mici decat activul net unitar (activul net total/numar de actiuni), acum situatia este complet diferita. Cotatiile au depasit in unele cazuri activul net unitar si astfel, anul acesta, capitalizarile bursiere ale SIF s-au apropiat amenintator de valorile activului net. Adica se apropie de "valoarea reala", cum le place brokerilor sa spuna.

Mai este loc de crestere? Da, spun jucatorii. Din doua motive. Unul ar fi lupta pentru actiuni, care va continua probabil in urmatorii ani. Altul, faptul ca modul de calcul al activului SIF nu reflecta fidel va-loarea acestora. Daca exista justificari pentru eventuale cresteri ale preturilor, la fel exista si pentru scaderi.

Ce se poate intampla daca Catalin Chelu sau Dan Paul incep sa vanda masiv actiuni? Isi va gasi contrapartida in piata un investitor care controleaza 10% din titluri si vrea sa lichideze portofoliul? Probabil ca nu. Si atunci orice analiza a activelor va fi inutila.