An de an, BUSINESS Magazin încheie anul cu o copertă dedicată personalităţii anului, care poate fi un om, un even-iment, o tranzacţie, ceva total neaşteptat, care a avut un impact major în anul respectiv. Anul acesta, titlul de personalitatea anului este atribuit salariului mediu pe economie, care a depăşit 1.000 de euro net – o bornă extrem de importantă pentru România, una pe care nu credeam că o vom atinge prea curând, având în vedere că în urmă cu zece ani nu eram nici măcar la jumătatea acestei valori. Este salariul mediu net de 1.000 de euro o bornă istorică sau doar un pas spre normalitate? 

Salariul mediu net în România a înregistrat o creştere impresionantă în ultimele două decenii, crescând de peste cinci ori în termeni nominali, de la 206 euro în 2005 la 1.050 euro în septembrie 2024, arată calculele pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În lei, creşterea este chiar mai spectaculoasă, de la 746 lei la 5.228 lei. Această evoluţie arată transformările profunde ale economiei locale, ale politicilor salariale, precum şi creşterea nivelului de trai din ţară.

După 2015, ritmul de creştere a accelerat considerabil, pe fondul măsurilor precum creşterea salariului minim pe economie şi reducerea impozitului pe venit. În perioada 2015-2024, salariul mediu net aproape s-a dublat, de la 418 euro la 1.050 euro. Totuşi, această tendinţă nu a fost constantă de-a lungul timpului.

Anii de criză economică globală, cei cuprinşi între 2008 şi 2011, au fost marcaţi de o stagnare sau creştere lentă a salariilor. Chiar dacă în termeni nominali s-au înregistrat mici avansuri, inflaţia şi deprecierea leului au afectat semnificativ puterea de cumpărare. Abia după 2013 România a intrat într-o nouă etapă de creştere economică susţinută, iar salariile au început să crească mai vizibil.

„Ca sume, creşterile salariului mediu net sunt în creştere accelerată după 2018, într-o mişcare convergentă către piaţa europeană a salariilor. Nivelul salariului mediu de azi a prins din urmă unele state central-europene, la care ne uitam cu jind cu 15 ani în urmă. Adeziunea la Uniunea Europeană a determinat progresiv creşterea investiţiilor străine în România, a îmbunătăţit încrederea investitorilor, iar România a devenit atractivă pentru ei. Peste 20% din-tre salariaţi lucrează azi în companii cu capital străin, care, cel mai adesea introduc practici moderne de admin-istrare a forţei de muncă, propunând locuri de muncă noi, în industrie, dar din ce în ce mai mult în servicii, precum şi politici de beneficii generoase şi oportunităţi de dezvoltare a carierei. Ele setează azi standardul în piaţa muncii şi sunt deosebit de competitive”, susţine Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, susţine că evoluţia salariului mediu net în România în ultimele decenii reflectă transformările economice şi sociale profunde pe care ţara le-a experimentat. „După căderea regimului comunist în 1989, România a intrat într-o perioadă de tranziţie marcată de reforme eco-nomice şi integrarea în structuri europene şi internaţionale. Această tranziţie a avut un impact semnificativ asupra salariilor, care au început să crească treptat începând cu anii 2000. În acest context, salariul mediu net a experi-mentat o creştere constantă, începând să se apropie de niveluri comparabile cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene”, detaliază ea. 

Oana Popescu, managing director al companiilor de resurse umane Humangest Group & IHM Total Consult, este şi ea de părere că evoluţia salariului mediu net în România reflectă transformările profunde prin care a trecut econo-mia ţării noastre în ultimele decenii. „În anii ’90, salariile erau foarte scăzute, influenţate de tranziţia dificilă de la o economie centralizată la una de piaţă. Situaţia a început să se îmbunătăţească semnificativ după 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, care a atras investiţii străine şi a deschis accesul la pieţe internaţionale. Sectoare precum IT-ul şi industria auto au devenit motoare de creştere economică, generând locuri de muncă mai bine plătite”, afirmă ea. 

Răzvan Zglobiu, head of sales & talent acquisition la compania de recrutare în regim temporar Prohuman România, spune şi el că modul în care a evoluat salariului mediu net în România în ultimele decenii reflectă tranziţia econom-ică a ţării, integrarea în Uniunea Europeană şi creşterea economică înregistrată. „Aceasta a fost marcată de creşteri semnificative, dar şi de fluctuaţii generate de factori economici, politici şi sociali. Acest proces evolutiv poate fi divizat în patru etape cronologice majore, la finalul cărora putem concluziona că piaţa muncii din România s-a înscris pe un trend ascendent constant, prin care a reuşit să recupereze într-o bună măsură decalajul enorm ce exista la începutul anilor 1990 faţă de Europa de Vest”, spune reprezentantul Prohuman. 

Cele patru etape despre care vorbeşte Răzvan Zglobiu sunt: anii 1990, după căderea regimului comunist, când economia României a intrat într-o perioadă de tranziţie dificilă, anii 2000, care au adus integrarea în UE şi atragerea investiţiilor străine care au stimulat creşterea economică şi, totodată, la creşterea salariului mediu. A treia etapă este după 2010, când criza economică globală a încetinit creşterea, iar a patra etapă este cea care a început în 2020, când pandemia de COVID-19 a avut un impact mixt: deşi unele sectoare au fost afectate negativ, altele, pre-cum IT-ul şi serviciile digitale, au continuat să crească. 

În ultimii ani, inflaţia ridicată a diminuat din impactul pozitiv al creşterilor salariale. Deşi avansul nominal este re-marcabil, puterea de cumpărare a salariului mediu nu a crescut proporţional. Totuşi, atingerea pragului de 1.000 de euro în 2024 arată progresele economice ale României şi nevoia companiilor de a ajusta salariile pentru a atrage şi reţine forţa de muncă.

Dacă ne uităm pe statisticile INS, vedem că salariul mediu net din luna decembrie este în mod tradiţional mai ridicat decât media anuală, o oglindă a practicilor de recompensare a angajaţilor în perioada sărbătorilor de iarnă, a bonusurilor de sărbători, cât şi a primelor acordate de companii pentru performanţă sau loialitate. Luna decembrie marchează în mod tradiţional un vârf al salariilor în România, iar datele din ultimii 18 ani confirmă acest trend. De exemplu, salariul mediu net din decembrie 2023 a atins un nou record de 1.020 de euro (5.079 lei), de peste patru ori mai mare decât nivelul din 2005.

Datele despre salariile din decembrie nu doar reflectă tendinţele de pe piaţa muncii, ci şi oferă indicii despre dinamica economică a României. Luna decembrie devine un barometru al progresului salarial, marcând atât re-zultatele unui an, cât şi aşteptările pentru anul ce urmează.

„Creşterea salariului mediu net a avut un impact major asupra pieţei muncii locale. Competiţia dintre angajatori a devenit mai intensă, forţând companiile să ofere nu doar salarii mai mari, ci şi pachete atractive de beneficii şi opor-tunităţi de dezvoltare profesională. Totodată, creşterea salariilor a stimulat migraţia forţei de muncă din zonele ru-rale către oraşe şi a ajutat la diminuarea deficitului de personal calificat în domenii precum construcţiile şi sănăta-tea. Pe scurt, creşterea salariului mediu net nu este doar un indicator al progresului economic, ci şi o expresie a fe-lului în care piaţa muncii răspunde nevoilor şi aspiraţiilor oamenilor”, susţine Oana Popescu. 

Momentele cheie în evoluţia salariului mediu 

Raluca Pârvu de BPI România spune că momentele-cheie ale creşterii salariului mediu sunt determinate în princi-pal de schimbări legislative, dar şi de situaţia economică. Schimbările legislative ţin mai ales de modificarea sis-temului de taxare a muncii, fie prin impozitul de venit, fie prin cheltuielile sociale. De fiecare dată, aceste modificări apar ca să îmbunătăţească colectarea de taxe la sistemul de stat, pentru diminuarea muncii la negru. „De cota unică a beneficiat clasa medie în formare şi de altfel, aceasta este foarte ataşată de menţinerea sistemului exist-ent.(...) Criza economică din anii 2008 - 2010 a influenţat major salariul mediu. În anii respectivi, salariul mediu net a stagnat, afectând puternic puterea de cumpărare a românilor. Pe de altă parte, peste 25% dintre salariaţi sunt în continuare plătiţi cu salariul minim pe economie, iar în ultimii ani, guvernul a ales să impună creşteri accelerate ale salariului minim pe economie, trăgând în sus artificial veniturile salariale”, crede ea. 

În ultimele decenii, salariul mediu a fost influenţat semnificativ de mai multe momente-cheie şi schimbări legisla-tive. Unul dintre cele mai importante evenimente a fost adoptarea Legii salarizării unitare în România, în 2017, care a avut scopul de a uniformiza şi creşte salariile în sectorul public, susţine Sorina Faier de la Elite Searchers. „Această lege a generat discuţii ample şi a dus la majorări semnificative în rândul funcţionarilor publici, influenţând implicit şi sectorul privat. Un alt factor important a fost introducerea impozitului pe venit de 10%, care a intrat în vigoare în 2018. Această reducere fiscală a avut ca efect creşterea veniturilor nete pentru angajaţi, sporind astfel puterea de cumpărare şi contribuind la creşterea salariului mediu.” 

De asemenea, măsurile luate pentru stimularea economiei, precum facilităţile fiscale pentru angajatori ce an-gajează tineri sau persoane defavorizate, au condus la o creştere a numărului de locuri de muncă şi, implicit, a salariilor, mai punctează ea. 

Oana Popescu crede că un moment definitoriu a fost integrarea în Uniunea Europeană, care a adus investiţii masive şi a creat standarde mai ridicate pentru piaţa muncii. Totodată, măsuri precum scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii din IT au contribuit la transformarea acestui sector în unul dintre cele mai bine plătite din economie. În aceeaşi direcţie, scutirile fiscale acordate în domeniile construcţiilor şi agriculturii au avut un impact semnificativ. „În construcţii, eliminarea impozitului pe venit şi reducerea contribuţiilor sociale pentru angajaţi au permis creşteri salariale importante, într-un efort de a atrage şi reţine forţa de muncă într-un sector cu deficit de personal. În agri-cultură, măsuri similare au contribuit la stabilizarea veniturilor lucrătorilor şi la sprijinirea unui domeniu important pentru economia României”, subliniază ea.

Un alt factor a fost creşterea constantă a salariului minim, mai ales după 2015, care a ridicat nivelul veniturilor pentru angajaţii din sectoare cu calificare redusă. „Totuşi, este important să menţionăm că astfel de măsuri trebuie să fie corelate cu o creştere a productivităţii, pentru a evita dezechilibrele economice. Revoluţia fiscală din 2018 a fost, de asemenea, un moment important, prin modificarea contribuţiilor sociale, ceea ce a determinat renegocieri salariale şi o recalibrare a structurii veniturilor. Deşi unele măsuri au fost contestate, ele au avut un efect asupra creşterii salariilor în sectoarele direct afectate. Astfel, creşterea salariului mediu a fost rezultatul unor decizii legis-lative bine direcţionate, dar şi al unei economii în transformare, care a căutat să răspundă cerinţelor pieţei globale”, punctează Oana Popescu. 

Cine plăteşte cel mai bine? 

Sectoarele economice din România se întrec în oferirea celor mai mari salarii, iar datele recente arată o competiţie strânsă între industria IT şi sectorul extractiv. În timp ce tehnologia domină din ce în ce mai multe aspecte ale economiei, resursele naturale continuă să genereze venituri substanţiale pentru angajaţi. 

Clasamentul sectoarelor de activitate cu cele mai mari salarii medii nete reflectă diversitatea economiei româneşti, cu o concentrare clară a salariilor mari în domeniile tehnologice şi energetice. 

IT-ul continuă să atragă talente datorită dinamicii sale, în timp ce industria extractivă îşi păstrează relevanţa prin salarii competitive şi rolul său economic strategic.

Aşadar, serviciile în tehnologia informaţiei ocupă prima poziţie în clasamentul salariilor medii nete, cu un venit de 2.336 euro (11.626 lei pe lună). Acest sector este caracterizat de regulă de cerere mare de specialişti, un ritm rapid al inovaţiei şi pachetul de beneficii atractive oferit de angajatori, deşi în ultima perioadă a fost pus în dificultate de norii negri care se abat asupra companiilor din tehnologie de la nivel global. 

Cu doar câţiva euro mai puţin, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale oferă un salariu mediu net de 2.331 euro (11.599 lei/lună). Sectorul rămâne unul dintre cele mai bine plătite din economie, datorită complexităţii activităţilor şi a rolului său strategic. Fabricarea produselor de cocserie şi din prelucrarea ţiţeiului ocupă locul al treilea în clasamentul celor mai bine plătite sectoare, cu un salariu mediu de 2.257 euro (11.230 lei pe lună), ceea ce arată că domeniile conexe industriei extractive sunt, de asemenea, bine remunerate.

„Influenţa creşterii salariului mediu asupra dezvoltării pieţei muncii locale s-a făcut resimţită pe mai multe planuri ale economiei, influenţând o serie de factori socio – economici precum: creşterea atractivităţii pentru forţa de muncă locală, salariile mai mari reducând temporar emigrarea, în special în sectoare precum IT, sănătate şi con-strucţii; dezvoltarea industriilor emergente, IT-ul, sectorul BPO (business process outsourcing) şi sectorul ser-viciilor financiare atrăgând investiţii datorită costurilor relativ mici ale forţei de muncă comparativ cu Europa de Vest, chiar şi cu salariile în creştere”, susţine Răzvan Zglobiu. El mai este de părere că avansul salariilor a accelerat tranziţia către industrii cu valoare adăugată mai mare, ceea ce a determinat creşterea cererii pentru competenţe specializate. 

Creşterea salariului mediu net a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării pieţei muncii locale, influenţând atât cererea, cât şi oferta de muncă, subliniază Sorina Faier.

„În primul rând, salariile mai mari atrag un număr mai mare de candidaţi calificaţi, consolidând astfel poolul de talente disponibile pentru angajatori. Acest lucru duce la o competiţie sporită între companii, care, în încercarea de a atrage şi reţine personalul, sunt determinate să îmbunătăţească condiţiile de lucru şi beneficiile oferite an-gajaţilor. Pe de altă parte, creşterea salariului mediu net contribuie la sporirea puterii de cumpărare a populaţiei, ceea ce stimulează cererea de bunuri şi servicii locale. Acest fenomen generează noi oportunităţi de angajare în diverse sectoare, cum ar fi comerţul cu amănuntul, servicii, marketing sau energie regenerabilă”, detaliază reprezentanta Elite Searchers. 

Cu toate acestea, România continuă să înregistreze discrepanţe salariale semnificative între diferite sectoare economice. Dacă domenii precum IT-ul şi industria extractivă oferă salarii de peste 2.000 de euro pe lună, la polul opus, unele industrii abia ating pragul de 600 de euro.

Fabricarea de îmbrăcăminte oferă cel mai mic salariu mediu net din economie: 606 euro (3.016 lei pe lună). Acest sector se confruntă cu provocări legate de externalizare, competiţia internaţională şi nivelul scăzut al valorii adău-gate. Sectorul de hoteluri şi restaurante se situează pe locul al doilea în clasamentul celor mai mici salarii, cu un venit mediu net de 647 euro (3.218 lei/lună). Deşi acest domeniu implică adesea muncă intensă şi program pre-lungit, remuneraţia rămâne sub media naţională. 

Activităţi precum tăbăcirea şi finisarea pieilor (699 euro, 3.477 lei) şi fabricarea de mobilă (712 euro, 3.545 lei) com-pletează lista sectoarelor cu cele mai mici salarii, în pofida cererii constante pe piaţa locală şi internaţională pentru aceste produse.

Cum ne comparăm cu ţările din regiune

Salariile continuă să crească în toate ţările UE, însă decalajele persistă, alimentând discuţiile despre convergenţa economică şi atractivitatea pieţei muncii în Europa Centrală şi de Est. Astfel, datele de la Eurostat, oficiul european de statistică, arată că salariile medii din Europa variază foarte mult. Aceste diferenţe pot apărea din reglementările specifice ţării, legislaţia muncii, sectoarele industriale şi dezvoltarea economică. Ţările din Europa de Nord şi de Vest au cel mai mare câştig mediu net, în timp ce ţările din Europa de Est şi de Sud raportează cifre mult mai mici.

Aşadar, în anul 2023, ţările din Europa de Vest, precum Luxemburg, Olanda şi Irlanda, se află în fruntea clasamen-tului salariilor medii nete, cu valori de peste 3.500 de euro pe lună, ceea ce nu este o surpriză, având în vedere că vorbim despre economii puternice şi un nivel ridicat al costului vieţii.

În contrast, ţările din Europa Centrală şi de Est, precum România (892 euro) şi Bulgaria (779 euro), rămân la coada clasamentului, cu salarii medii nete lunare care abia ating jumătate din media UE (2.351 euro). Această diferenţe pot sublinia provocările legate de convergenţa economică, nivelul de productivitate şi investiţiile în dezvoltarea pieţei muncii din regiune.

Câştigul salarial mediu anual net din statisticile anuale ale Eurostat au fost calculate scăzând impozitele pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale din câştigul anual brut pentru o persoană singură, fără copii. În unele ţări euro-pene se aplică anumite deduceri pentru familii, pentru angajaţii care au copii. 

România are un drum lung de parcurs pentru a ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate, dar creşterea constantă a salar-iilor şi integrarea mai profundă în lanţurile de producţie europene pot accelera această evoluţie. Raportat la media europeană, România rămâne sub nivelul salarial al economiilor dezvoltate, însă ritmul rapid de creştere indică o tendinţă de convergenţă. Dacă în 2005 România era printre ţările cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, în 2024 începe să se apropie de alte economii emergente din regiune.

Este salariul mediu un indicator al bunăstării unei ţări?

Salariul mediu este un indicator ca oricare altul. Avem nevoie de date statistice pentru a analiza situaţia econom-ică, crede Raluca Pârvu. „Ne lăudăm cu creşterea nivelului de trai care devine comparabil cu unele oraşe spaniole ori italiene, de exemplu. Aşa pare din bula noastră de la Bucureşti. Cu toate acestea, salariul mediu de azi la nivel naţional ascunde vaste discrepanţe între judeţe. Doar 17 judeţe înregistrează salarii medii nete peste media naţională. De asemenea, Bucureştiul se află la 30% peste această medie, în timp ce un judeţ ca Hunedoara se află cu 15% sub medie. Pe măsură ce polii urbani mari ai României se dezvoltă, zonele rurale şi urbane mici rămân adesea în urmă, se depopulează şi nu vedem voinţă politică pentru a le dezvolta”, a  completat ea. 

Salariul mediu este mai mult decât un simplu număr, el reprezintă o oglindă a progresului economic şi social al unei ţări. Este folosit ca indicator al bunăstării deoarece oferă o perspectivă clară asupra nivelului de trai şi asupra puterii de cumpărare a populaţiei. În ultimul deceniu, creşterile din sectoare precum IT sau producţia auto au subliniat modul în care salariul mediu reflectă performanţa unor industrii strategice, crede Oana Popescu. „Totuşi, salariul mediu poate fi înşelător. Fiind o medie, el poate masca discrepanţele dinte salariile din sectoarele perfor-mante şi cele din domenii mai slab plătite, sau între salariile din oraşele mari şi cele din mediul rural. Spre exemplu, salariile din Bucureşti şi Cluj sunt semnificativ mai mari decât cele din alte zone ale ţării, ceea ce arată că acest in-dicator trebuie interpretat cu atenţie. În final, salariul mediu nu este doar un indicator economic, ci şi un simbol al speranţelor oamenilor pentru un viitor mai bun. Creşterea lui transmite un mesaj de încredere şi progres, dar pentru a fi cu adevărat relevant, trebuie să fie susţinută de o economie echitabilă, care creează oportunităţi reale pentru toţi cetăţenii”, adaugă ea.

Răzvan Zglobiu crede că salariul mediu este frecvent folosit ca un indicator al bunăstării economice datorită capac-ităţii sale de a sintetiza într-un singur număr starea generală a veniturilor obţinute de populaţie şi a nivelului de trai. Totuşi, în spatele acestui indicator se ascund semnificaţii mai profunde care reflectă speranţele, aşteptările şi re-alităţile sociale şi economice ale unei societăţi.

„Salariul mediu oferă o măsură convenabilă şi uşor de înţeles pentru compararea nivelurilor de trai între diferite ţări, regiuni sau perioade de timp. Este un indicator standard utilizat în analize economice, statistici guvernamen-tale şi rapoarte internaţionale. Evoluţia salariului mediu reflectă sănătatea generală a economiei, fiind influenţată de productivitate, investiţii şi dinamica pieţei muncii, totodată un salariu mediu mai mare este adesea corelat cu un consum intern mai puternic, ceea ce stimulează creşterea economică”, explică reprezentantul Prohuman. 

Sorina Faier punctează că salariul mediu serveşte ca un indicator comparativ între diferite regiuni sau sectoare economice, permiţând evaluarea disparităţilor economice şi sociale. Analizând acest indicator, factorii de decizie pot identifica zonele care necesită intervenţii pentru a stimula creşterea economică şi a îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor. „Cu toate acestea, utilizarea salariului mediu ca singurul indicator al bunăstării poate conţine limitări, cum ar fi neglijarea veniturilor extrem de mari sau foarte mici, care pot distorsiona imaginea reală a distribuţiei veni-turilor. În concluzie, deşi salariul mediu este un instrument valoros, o abordare holistică, ce include şi alţi indicatori economici, este esenţială pentru o evaluare corectă a bunăstării economice”, spune ea.  

Salariul mediu, adesea perceput ca o simplă statistică economică, transcende cu mult simpla sa valoare numer-ică. Acesta reflectă nu doar starea actuală a economiei, ci şi speranţele, aspiraţiile şi aşteptările indivizilor în raport cu societatea. „Oferind o oglindă a condiţiilor de trai şi a puterii de cumpărare, salariul mediu poate indica nivelurile de satisfacţie şi bunăstare ale populaţiei”, conchide Sorina Faier.