Daca autoritatile se tin de cuvant, 2006 va fi un an care nu trebuie ratat de nici unul dintre investitorii dornici sa intre in Romania. Si asta deoarece vor fi scoase la vanzare cele mai profitabile si mai atractive companii pe care acestia ar dori sa le cumpere: Electrica Muntenia Sud (EMS), complexurile energetice din Oltenia sau Romgaz. Iar rezultatele acestor privatizari ne-ar putea aduce in fata Bulgariei, care a primit in 2005 premiul cu coronita pentru cat de bine a stiut sa isi vanda distributiile de electricitate. Mai exact, autoritatile de la Sofia au obtinut 693 de milioane de euro pe 67% din pachetul care includea toate cele sapte companii distribuitoare de energie electrica. Pana acum, cehii de la CEZ au castigat unitatea din vestul tarii, nemtii de la E.ON au intrat pe zona din nord-est, iar compania austriaca EVN a preluat sud-estul Bulgariei. Enel, companie de stat cu probleme de imagine la ea acasa, a pierdut in Bulgaria, in timp ce in Romania a castigat doua distributii (Dobrogea si Banat), pe care a platit un pic peste 100 de milioane de euro, ceea ce ne-a dat o noua bila neagra in comparatie cu Bulgaria. Dar venim din urma.

Revenind in Romania, EMS este evaluata in piata la un pret de vanzare de cel putin 350 mil. euro, adica exact cat a luat statul roman pe cele patru distributii vandute pana acum. Iar cel tarziu pana in 2007 va trebui finalizate privatizarile la alte trei distributii. Pana una alta, 2005 ne-a mai revigorat putin. Asta pentru ca CEZ si E.ON au intrat si in Romania, preluand distributiile din Oltenia si Moldova. Cei doi au platit 251 de milioane de euro, cea mai mare parte a acestor bani urmand sa fie folosita pentru investitii. Daca e sa adunam aporturile de capital pe care cei doi investitori au anuntat ca urmeaza sa le investeasca in companiile cumparate, ajungem la un total de 170 mil. euro. Dintre care peste 100 de milioane de euro trebuie investite de CEZ (care a platit cel mai bun pret pe o distributie pana acum), iar peste 68 de milioane de euro de E.ON.

Inspre ce se vor indrepta acesti bani? "Infrastructura, imbunatatirea serviciilor si IT", spune Henning Probst, reprezentantul E.ON pentru Romania, companie care a intrat in posesia Electrica Moldova. Mai precis, o mai buna relationare cu clientul, o mai buna si mai prompta rezolvare a caderilor (mai rare) de curent si o retea integrata a filialelor, spun investitorii. Iar pentru a dovedi ca planificarea investitiilor este de cursa lunga, acestia tin sa precizeze ca aporturile de capital nu vor fi primele si ultimele investitii. "Pentru urmatorii ani am programat investitii de 10 milioane de euro pe an in aceste domenii", au declarat oficialii E.ON pentru BUSINESS Magazin. In ceea ce priveste Electrica Oltenia, CEZ a cumparat direct un pachet de 24,62% din actiuni cu 47,4 milioane de euro, iar ulterior a atins o participatie de 51%, in urma unei majorari de capital cu 25.036.265 de actiuni nou emise, la care aportul firmei cehe va fi 103,6 milioane de euro. Martin Roman, presedintele CA si directorul general al CEZ, a promis la preluarea companiei ca Electrica Oltenia va avea si fonduri suplimentare pentru investitii, pe langa cele provenite din majorarea de capital. Daca e sa ne luam dupa faptul ca distributiile romanesti sufera din cauza infrastructurii uzate, piata se poate astepta ca investitiile facute in infrastructura sa se reflecte si in preturi.

Majoritatea studiilor de specialitate sunt "unanime" in a vorbi in cazul Romaniei despre o piata caracterizata printr-o dezvoltare precara a infrastructurii electrice, prin insecuritatea alimentarii, lipsa competitiei si a investitiilor. Cum toate acestea "se leaga", investitorii considera ca prin modernizarea sau refacerea infrastructurii in zonele preluate vor putea demara insasi competitia pe piata electricitatii

"Investitiile vor duce la ameliorarea infrastructurii, iar in final la o distributie mai eficienta, cu costuri mai mici. Aceste costuri, reflectate in tarifele de distributie si furnizare, vor exercita presiuni concurentiale asupra celorlalte filiale ale Electrica", spun oficialii CEZ. Astfel, reprezentantii celor doua companii sunt de acord sa isi amortizeze investitiile prin marirea tarifelor, in masura in care Autoritatea Nationala a Reglementarii Energiei (ANRE) le va permite acest lucru. "In nici un caz aceasta nu se va putea intampla prin majorarea tarifelor pentru consumatorii captivi", a precizat ministrul economiei, Codrut Seres.

Despre consumatorii industriali nici un cuvintel, deoarece - pana la urma - pentru ei s-a liberalizat piata. Iar acestia vor mai avea de suferit pana la maturizarea pietei, cand preturile se vor aseza si vor putea practica si ei tarife la energie comparabile cu cele ale tarilor vestice. Insa experienta altor state arata ca liberalizarea aduce cu ea o perioada in care tarifele cresc, urmand ca in cativa ani sa se echilibreze. Deocamdata, pretul platit pentru energie de cea mai mare parte din consumatorii eligibili este asemanator cu cel platit de consumatorii captivi. Este drept ca pentru acestia din urma pretul este subventionat. Numai ca, vazute din afara sistemului, lucrurile arata ceva de genul: un consumator casnic autohton plateste aproximativ 70 de euro/MWh, fata de 40 de euro cat scoate din buzunare unul din Cehia.

Iar daca statul va mai tine preturile in frau pentru o perioada, lucrurile s-ar putea schimba intr-un an, cand liberalizarea totala a pietei va da oportunitatea proprietarilor de distributii sa poata practica adaosuri mai mari. Nu foarte mari, ce-i drept, deoarece si in pietele liberalizate 100% preturile sunt in continuare urmarite de autoritatile de reglementare. Iar o prima consecinta a acestui fapt ar fi aceea ca, in tarile vestice, deocamdata, distributia de electricitate nu mai este privita ca o afacere cu profit sigur si recuperare rapida a investitiei.

Dar in Romania, distributia e inca profitabila, deoarece competitia nu e dezvoltata, iar infrastructura de transport e una singura si apartine monopolului Electrica.