Daca in prima parte a anului, o parte din lucrari au fost intarziate de viituri, spre finalul lui 2005 accentul s-a pus pe lucrarile de refacere a infrastructurii inundate. Asta dupa ce anul a debutat cu incercarea de renegociere a contractelor pentru constructia de autostrazi si discutii despre prioritatile Romaniei in materie de infrastructura rutiera. In aprilie, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) anunta anularea intelegerilor de parteneriat public-privat pentru constructia autostrazii Bucuresti-Brasov. Acelasi minister - dar in guvernarea anterioara - semnase in 2004 mai multe intelegeri cu companiile Strabag (vizand constructia tronsonului Bucuresti-Ploiesti), Vinci (pentru Comarnic-Predeal) si cu un consortiu israelian format din firmele Ashtrom si Roichman (portiunea Predeal-Brasov).

In paralel se discuta pe tema oportunitatii constructiei autostrazii Brasov-Bors, incredintata companiei americane Bechtel fara licitatie, ceea ce a atras - la vremea respectiva - mania Comisiei Europene. Contractul cu Bechtel - in valoare de peste doua miliarde de euro - a fost renegociat pe parcursul anului, dar lucrarile au avansat in ritm de melc, intrucat statul nu a fost dispus sa plateasca.

Cat despre autostrada Bucuresti-Brasov, de mai multe luni nu s-a mai auzit nimic. In schimb, in 2005 a mai fost inaugurat un nou tronson din Autostrada Soarelui (Bucuresti-Constanta), si cam atat. Ceea ce ii indreptateste oarecum pe liderii PSD sa afirme ca 2005 a fost un an ratat pentru constructia de autostrazi. Iar anul de intarziere ar putea sa ne coste foarte mult, dat fiind ca, potrivit secretarului de stat de la Ministerul Integrarii Europene Leonard Orban, dezvoltarea infrastructurii (feroviare si rutiere) in acord cu cerintele Uniunii Europene va presupune investitii de 7-8 miliarde de euro.

La capitolul planuri de viitor, MTCT sta ceva mai bine, dat fiind ca a anuntat ca va elabora un proiect de dezvoltare pe perioada 2007-2013, care prevede, numai pe partea rutiera, modernizarea a 8.401 de kilometri de drumuri (54% din infrastructura rutiera), constructia a 1.263 de kilometri de autostrada, precum si reabilitarea sau construirea a 2.025 de poduri. Pe de alta parte, numai pentru anul viitor, ministerul incearca sa atraga finantari externe de 1,4 miliarde de euro pentru infrastructura.

Daca din partea statului sunt intarzieri, companiile private au alimentat puternic in acest an activitatea firmelor de constructii. In special, investitiile imobiliare au fost insemnate in 2005. Mai multe proiecte au fost incepute in acest an, atat in Bucuresti, cat si in alte mari orase.

Baneasa Investments, companie controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti (USAMV), a demarat lucrarile la cel mai mare proiect imobiliar din Romania, in valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Complexul Baneasa va cuprinde spatii comerciale, imobile de birouri, circa 3.000 de locuinte (atat apartamente, cat si vile), spatii de agrement pe un teren de 224 de hectare in nordul Bucurestiului - ce apartinea universitatii - si va fi finalizat in 2015, potrivit reprezentantilor firmei. Si daca tot vorbeam de intarzieri din partea statului, un alt proiect de mari dimensiuni - care presupune investitii de circa un miliard de euro - inca nu a fost inceput, desi este anuntat de mai mult de un an si jumatate. MTCT a lansat anul trecut proiectul unui complex multifunctional care ar urma sa fie construit in zona Unirii, pe un teren de 110.000 mp. Compania ungara TriGranit - care, potrivit reprezentantilor sai, are sprijinul grupului financiar american AIG, corporatiei canadiene TrizecHahn, BERD si al familiei Rothschild - a depus anul trecut singura oferta calificanta pentru proiectul Esplanada, propus de minister. Din cauza alegerilor, negocierile s-au amanat.

Contractul de parteneriat public-privat nu a fost inca semnat, desi conducerea TriGranit anunta in primavara ca spera ca spre sfarsitul anului sa inceapa lucrarile. De altfel, la sfarsitul lunii octombrie, Peter Ramocsa, communications project manager al TriGranit, declara pentru BUSINESS Magazin ca negocierile decurg normal. "Ministerul este in proces de contractare a consultantilor si noi inca speram sa finalizam contractul pana la finele anului", spunea reprezentantul firmei ungare.

Un alt contract de parteneriat public-privat privind o constructie din Bucuresti, respectiv transformarea Casei Radio, inca nu a dat roade - desi este semnat din martie 2003. In acest caz, ministerul a inceput procedurile de reziliere a contractului, spunand ca investitorii nu au facut mai nimic si nici nu au adus dovezi ca au banii necesari - 150 de milioane de dolari. In schimb, constructiile de noi centre de afaceri, spatii industriale, complexuri comerciale au avut o evolutie buna in 2005.

Dar interesul maxim a fost in acest an piata rezidentiala. Dupa evolutii foarte bune in ultimii ani, pe fondul dezvoltarii creditelor imobiliare si ipotecare, din ce in ce mai multi investitori s-au orientat catre constructia de locuinte. De asemenea, in 2005 se remarca si o schimbare a orientarii dezvoltatorilor rezidentiali. Daca pana acum accentul cadea pe locuinte adresate persoanelor cu venituri mari, tot mai multe proiecte anuntate se adreseaza clasei medii.

Cu toate acestea, cererea de locuinte continua sa fie cu mult mai mare decat oferta. Iar din cate spun analistii, dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare va fi tot mai dificila, din cauza scumpirii terenurilor. De altfel, piata terenurilor este singurul segment al pietei imobiliare autohtone in care preturile au mers intr-un singur sens in ultimul deceniu: in sus. Pretul terenurilor pentru constructii s-a triplat in ultimii trei ani, potrivit unui raport al Institutului de Consultanta Imobiliara - SGA, care avertizeaza ca s-ar putea crea un blocaj pe piata, prin diminuarea rentabilitatii investitiilor. In schimb, piata romaneasca este extrem de atractiva pentru fondurile de investitii imobiliare. Dar, ca si in cazul locuintelor, cererea e mai mare decat oferta, astfel ca preturile proiectelor imobiliare au crescut considerabil.

Aproximativ 100 de fonduri, potrivit unor analisti, urmaresc piata imobiliara din Romania, dar cladirile interesante sunt mult mai putine, astfel ca randamentul investitiilor este in scadere abrupta. In privinta investitiilor imobiliare, pretul se calculeaza ca randament anual obtinut de cumparator, pe baza caruia se poate stabili perioada in care acesta isi recupereaza investitia. Cu cat randamentul e mai mic, cu atat durata este mai mare, la fel si suma de bani platita efectiv vanzatorului.

Daca acum doi ani, un randament de 12% in euro era normal pentru piata autohtona, ultimele tranzactii s-au incheiat la preturi apropiate de 8%, nivel similar altor piete din regiune. Si in 2005, cei mai activi investitori au fost fondurile de investitii din Austria - cu Immofinanz pe post de "port-drapel".

Scaderea randamentelor si lipsa proiectelor de cumparat au determinat insa fondurile de investitii sa-si readapteze strategiile, din cumparatori devenind dezvoltatori. Dupa inundatiile din acest an, pentru piata romaneasca se pregateste un nou val. De data aceasta, de bani.