Unde au disparut banii bancilor?
Bancherii ii acuza pe antreprenori, antreprenorii arata cu degetul inspre bancheri si stat, iar statul acuza contextul economic nefavorabil. Cine sunt vinovatii pentru slaba finantare a economiei reale si ce perspective sunt ca aceasta sa se reia? BUSINESS Magazin a cautat sa vada unde se intrerupe drumul banilor destinati economiei, plecand in sens invers, de la antreprenori spre vistieria bancilor.
Ca lipsa banilor din economia reala si blocajul financiar au impins la insolventa multe dintre cele 20.000 de firme intrate in incapacitate de plata anul trecut stim cu totii. Ce nu stim e daca putem considera vinovat pe cineva pentru ceea ce s-a intamplat si daca, pornind de aici, intelegem cum poate fi deblocat circuitul banilor. Multi dintre antreprenorii intrati in insolventa anul trecut au dat vina pe bancile care au oprit creditarea, au scumpit-o sau au inasprit criteriile de acces la ea; de partea cealalta, bancherii sustin ca finantarile nu au fost niciodata oprite, numai ca nu pot oferi bani unor afaceri ce nu prezinta garantii ca vor supravietui indeajuns de bine incat sa poata rambursa creditele.
Intr-un numar anterior al revistei, comparam masurile anticriza luate de guvernantii nostri cu lista solutiilor gasite si aplicate de tarile din Europa Centrala si de Est si tarile baltice. Da, guvernul de la Sofia pare si mai neinspirat decat cel de la Bucuresti, si da, Polonia a venit cu niste solutii anticriza foarte inspirate. Dar este explicabil daca ne gandim la modul specific in care fiecare dintre tarile respective a fost afectata de criza: Polonia, de pilda, e o tara unde dimensiunea pietei interne a contrabalansat prabusirea cererii de export, iar economia a traversat destul de bine anul trecut, in timp ce pentru o economie mica, deschisa si cu o banca centrala lipsita de parghia unui curs de schimb flexibil, ca Letonia, criza s-a dovedit devastatoare, iar masurile de reducere a cheltuielilor publice au fost cu deosebire dureroase.
In schimb, impulsul de reluare a cresterii pentru toate aceste tari depinde de redresarea de ansamblu a economiei europene, sustin optimistii, iar acesta e si raspunsul la problema deblocarii finantarilor bancare in Romania. "Finantarile vor reporni atunci cand va exista un semnal clar de reluare a cresterii economice in majoritatea statelor din Uniunea Europeana, crestere ce ar antrena revenirea economica si pentru Romaniaa?", declara analistul financiar Dragos Cabat, presedintele companiei de consultanta Financial View. El crede ca bancile doresc reluarea creditarii cat mai curand posibil, pentru ca bancile se afla acum sub presiunea pierderilor de profit si a volumului de credite neperformante din propria ograda.
Altii, in schimb, sunt mai pesimisti. Omul de afaceri George Copos nu crede ca bancile vor relua refinantarile, desi lucrul acesta ar fi neaparat necesar. "Finantarile reprezinta oxigenul mediului de afaceri, iar Banca Nationala, dupa cum vedeti, se straduieste sa revigoreze acest mecanisma?", spune Copos. Din pacate, apreciaza el, inertia sistemului financiar va determina mentinerea situatiei actuale in materie de credite in cel mai bun caz inca sase luni de acum inainte.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro