Nici n-a fost bine pusa in practica, si noua lege a creditelor de consum da nastere la discutii aprinse intre bancheri si reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si ai Bancii Nationale. "In forma actuala, aduce mai multa confuzie decat lamuriri", crede Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).

De fapt, ce aduce nou aceasta lege? Institutiile de credit si magazinele care ofera produse in rate sunt obligate sa afiseze, alaturi de dobanda, si celelalte costuri ale creditului, sub forma dobanzii anuale efective (DAE). Nu mica ar putea fi surpriza pentru un client care, mergand la banca sa ia un credit cu dobanda de 24% pe an, isi va da seama ca, de fapt, plateste chiar si 31-32% pe an. De unde diferenta? Chiar daca au existat dintotdeauna, cheltuielile suplimentare pe care le aduce un credit n-au fost evidentiate in mod special pana acum. Cati dintre cele cateva milioane de romanii care s-au inghesuit sa ia credite de consum au stat sa intrebe despre comisionul pentru analiza dosarului? Sau de cel pentru rambursarea anticipata? De acum inainte, nu mai e nevoie sa intrebe.

Costul total al unui credit ar trebui sa fie primul lucru pe care sa il vada cand intra in banca sau in magazin. DAE nu trebuie sa lipseasca din nici o oferta, grafic de rambursare sau contract pentru credit de consum. Daca DAE lipseste, ANPC "promite" institutiilor de credit amenzi de pana la 250 de milioane de lei. Bancile se supun, desi sunt nemultumite de forma legii. "Formula de calcul a DAE si termenii folositi lasa loc de interpretari, iar sistemul de referire este greoi", spune Ghetea.

Greoi sau nu, acesta permite clientilor sa compare mai bine ofertele. Si sa o aleaga pe cea mai ieftina pentru ei. Alegere care, pentru banci, ar putea aduce, in sine, o problema cu mult mai mare. Pentru ca, ce conteaza cel mai mult pentru un roman care vrea sa-si ia un televizor in rate? De prima importanta ramane pretul. Motiv pentru care va castiga cel care va oferi cel mai ieftin credit, iar restul s-ar putea sa fie fortati sa il urmeze.

Bancherii mai critica si o prevedere a legii care i-ar putea pune in situatia de a se impiedica, la intrarea in banca, de vreun... frigider sau televizor defect. Pentru remedierea caruia, potrivit legii, consumatorul are dreptul sa ceara despagubiri atat de la furnizorul de bunuri, cat si de la institutia care l-a finantat, daca se considera prejudiciat de bunul pe care si l-a cumparat pe credit. Totusi, raspunderea solidara ar trebui sa se aplice doar in situatia in care banca si furnizorul de echipament au un contract de promovare comun pentru un produs, explica Ghetea. "Dar daca acest lucru nu va fi specificat clar, riscam sa ne trezim in fata bancii cu clienti nemultumiti ca frigiderul lor s-a stricat". Tocmai pentru a clarifica aceste prevederi confuze, ARB a solicitat publicarea normelor de aplicare a legii. "S-a decis ca in 10-12 zile (sfarsitul lunii ianuarie - n.r.) sa fie emis un proiect de norme de aplicare de catre BNR si ANPC. Nu trebuie eliminat nimic, ci doar nuantat", crede Ghetea.

O astfel de "nuantare" ar putea fi facuta si in cazul formularii care spune ca in cazul in care isi plateste anticipat creditul, consumatorul are dreptul la o "reducere echitabila a costului creditului". Trecand peste ambiguitatea exprimarii, bancherii spun ca in astfel de cazuri clientul ar trebui chiar penalizat. Daca suma este platita mai devreme, socotelile bancii se incurca, se pierde dobanda pentru banii returnati si poate ajunge chiar sa aiba un surplus de bani. Greu, totusi, de crezut ca romanii se vor inghesui sa-si returneze in avans creditele, in conditiile in care multi dintre ei cauta perioade din ce in ce mai lungi pentru a lua un imprumut.

Pana una alta, bancile considera ca "reducerea echitabila" exista deja. "In urma unei rambursari in avans, clientul va plati dobanda doar pentru creditul ramas", explica Stelian Stanga, director pentru dezvoltarea si managementul produselor la Raiffeisen Bank. "Cu toate acestea, (si) acest punct poate da nastere la interpretari diferite si ar trebui reglementat mai exact prin normele de aplicare ale legii", concluzioneaza Stanga.