Ca Zapp are nevoie de bani e cert, cum o arata recenta tentativa (nereusita) de lansare a unei emisiuni de obligatiuni de 125 de milioane de dolari (peste 90 mil. euro) pe pietele externe. Industria apelurilor si a SMS-urilor este "capital intensive", tot timpul e nevoie de investitii in mai multa acoperire sau in noi servicii - chiar daca simplul abonat nu simte nevoia unora dintre ele, ii place sa stie ca reteaua lui le poate oferi. Si pe langa asta, e nevoie de investitii in marketing. Or, aici promovarea in media a Zapp a fost ca si inexistenta.

E drept, in teorie, oricare dintre companiile de telefonie mobila ar putea sa stea pe un buget minim de promovare. Exista o retea construita din investitia initiala care, atunci cand nu e vreun Mick Jagger in zona, reuseste sa tina piept traficului, intr-un interval de timp anume se amortizeaza financiar si eventual ramane si cu ceva bani in plus. Zapp ar putea reusi asta daca ar fi singur pe piata; numai ca in Romania sunt patru operatori, iar o idee buna lipsita de promovare sau un serviciu care ajunge doar la un grup restrans de utilizatori nu-s suficiente ca sa faca fata concurentei.

De ceva vreme, strategia Zapp a fost sa democratizeze (adica sa ofere la preturi mai mici decat ale celorlalti operatori) servicii ca acela de transfer mobil de date, care multora inca le suna a extravaganta. Zapp a facut-o insa tintind grupuri limitate de oameni, legati de aceleasi profesii sau conditii sociale, asadar nu publicul obisnuit, cel pe care s-a concentrat Cosmote. Iar FixTel, serviciul hibrid intre telefonia mobila si cea fixa (in fapt un telefon fix care foloseste reteaua mobila), a mers in Moldova atat de bine, incat Zapp incepuse la un moment dat sa angajeze agenti de vanzari colaboratori care mergeau cu telefonul si contractul in geanta prin localitati uitate de timp si de Romtelecom. Vodafone a venit la cateva luni distanta cu un serviciu asemanator, singura deosebire, esentiala, fiind ca numarul alocat era unul de fix si nu de mobil. Nu de putine ori, Zapp a fost primul care a lansat ceva, iar ceilalti operatori fie l-au urmat, fie dimpotriva, de pe urma experientei Zapp, au putut sa constate ca ideea nu e eficienta financiar. E adevarat, Zapp e mic si isi permite deci mai usor sa experimenteze, fara sa fie legat asa de puternic de politica unei multinationale (Zapp mai exista doar in Portugalia). Dar are totusi nevoie de banii cuiva pentru a-si pastra vigoarea. De ce nu din propriile incasari?

In primul rand, peste cifra de afaceri din 2006 pluteste indoiala. Un comunicat oficial cu rezultatele financiare lipseste, existand doar declaratii ale unor persoane din companie care vorbesc de 130 mil. euro, o crestere de doua cifre fata de 2005. Dupa datele transmise Ziarului Financiar pentru Anuarul de Business, operatorul ar fi terminat anul trecut cu 90,8 mil. euro. Iar la numarul de abonati (in jur de jumatate de milion), Zapp a fost prins din urma inclusiv de catre ultimul venit pe piata, Cosmote. Faptul ca toti clientii Zapp sunt abonati si nu folosesc serviciile pe cartela i-a dat pana acum un venit pe utilizator mai mare decat al oricarui alt operator (peste 20 de dolari, fata de circa 15 la Orange si Vodafone si aproape 8 dolari la Cosmote). Dar e la fel de adevarat si ca preponderenta clientilor prepay la Cosmote fata de cei abonati (peste 80%) i-a slujit acestuia sa-si majoreze veniturile de ansamblu.

Sanatatea Zapp e poate cel mai bine sintetizata de agentia de rating Standard & Poor’s, care le-a dat nota B minus, insotita apoi de perspectiva negativa dupa recentul anunt privind amanarea emisiunii de obligatiuni, din lipsa interesului investitorilor. Connex avea, inainte de a fi cumparat de Vodafone, un rating B plus. Acum, ambii operatori, Orange si Vodafone, sunt cotati la nivel global cu un onorabil A minus, cu perspectiva stabila.

Zapp ar putea relua in toamna demersurile pentru emisiunea de obligatiuni. Dar pentru un operator de telecomunicatii in Europa de Est exista si alte variante de finantare. Una ar fi un credit de la o banca, mai dificil de obtinut insa din cauza existentei unor imprumuturi mai vechi. Alta ar fi vanzarea unui pachet de control altei companii din domeniu. Totusi, aceasta ar trebui sa fie vazuta drept una de ultima instanta. Inquam, fondul de investitii actionar majoritar la Telemobil (proprietarul Zapp), este controlat de Oger Telecom, imperiul libanezului Saad Hariri (36 de ani), fiul premierului asasinat Rafik Hariri si un om care a aparut in topul Forbes de anul trecut cu o avere de 2,3 miliarde de dolari. Oger este actionar si la Virgin Mobile South Africa, la Turk Telekom si la operatorul de telefonie mobila Avea din Turcia, condus acum de fostul CEO al Zapp, Cuneyt Turktan. Tot acest grup telecom ar putea alimenta cu capital Zapp, fara ca celalalt actionar, grupul american Qualcomm, sa opuna rezistenta, din pozitia de actionar minoritar.