În dimineaţa zilei de 3 februarie, site-ul Bloomberg anunţa închiderea transportatorului aerian maghiar, după ce, de la ora 6.00, nicio aeronavă nu s-a mai desprins de la sol înspre sau dinspre Budapesta. Aeroportul Liszt Ferenc era blindat de forţe de ordine care nu au mai permis accesul pasagerilor către porţile de îmbarcare, iar miile de călători dezorientaţi căutau să-şi recupereze banii sau să fie mutaţi către zborurile altor companii. La Bucureşti, pe panoul portocaliu de sosiri de la aeroportul internaţional Henri Coandă din Otopeni, cursa de la Budapesta apărea anulată şi aşa aveau să rămână de-a lungul zilei pentru cele trei zboruri zilnice pe care le operau maghiarii către şi dinspre Capitală.

Malev a ajuns la datorii de 270 de milioane de dolari mai ales din cauza problemelor de gestiune a veniturilor, a înrăutăţirii timpilor de conexiune, dar şi a valorificării limitate a potenţialului alianţei oneWorld, din care făcea parte. Dacă privim contextul european, guvernele se opun tot mai mult să susţină pierderile companiilor aeriene deţinute de stat, pe măsură ce criza europeană a datoriilor suverane forţează Europa să taie adânc costurile până la cel mai adânc nivel din ultimii zeci de ani. Localizată la Barcelona, compania Spanair şi-a încetat de asemenea zborurile la finele lunii ianuarie, după discuţiile eşuate legate de susţinerea continuă a catalanilor.

Suedia, Irlanda, Portugalia, Polonia şi Cehia se vor a fi următoarele care să ia măsuri pentru stoparea pierderilor. Dacă e să privim către Europa Centrală şi de Est, nici liniile aeriene din regiune nu o duc mai bine, însă, în cazul lor, perioada cea mai dificilă a trecut. În 2008, în termeni absoluţi, vecinii noştri înregistrau pierderi chiar mai mari decât transportatorul naţional TAROM. Românii au pierdut 150 de milioane de euro în ultimii trei ani, la care s-ar mai adăuga alte 60 de milioane pierdute în 2011, însemnând circa o treime din veniturile totale.

Ca pondere a pierderilor din cifra de afaceri, atât polonezii de la LOT, cât şi maghiarii de la Malev s-au aflat într-o situaţie financiară la fel de dramatică, pierderile ajungând să reprezinte circa un sfert din cifrele de afaceri. Programele drastice de restructurare - reaşezarea modelului de afaceri, raţionalizarea reţelei de rute, ajustarea capacităţii, îmbunătăţirea gradului de încărcare, reducerea cheltuielilor cu personalul - au fost cele care au contribuit la îmbunătăţirea performanţei companiilor, lucru vizibil şi din cifre în cazul LOT şi Czech Airlines.

La nivelul anului 2010, polonezii au raportat pierderi de 25 de milioane de euro, la venituri de 629 de milioane, în timp ce CSA a pierdut 43 de milioane de euro, la afaceri de 633 de milioane. În tot acest timp, TAROM se zbate în pierderi tot mai mari, cauzate de contractele dezavantajoase, de cursele neprofitabile şi flota extrem de costisitoare, formată din cinci tipuri de aeronave. TAROM şi-a redus anul trecut pierderile cu 24% faţă de 2010, de la 80 de milioane de euro la circa 60 de milioane, dar acestea sunt în continuare peste rezultatul negativ din 2009.

Compania a fost profitabilă până în 2008, când a trecut pe pierderi cu un rezultat negativ de 1,5 milioane de euro. Pentru acest an, se estimează o pierdere de circa 40 de milioane de euro, care ar urma să scadă, la presiunea FMI, la 30 de milioane în 2013 şi 15 milioane în 2014. Înţelegerea iniţială dintre Guvern şi FMI era ca pachetul de 20% din acţiuni să fie vândut până la finalul anului 2011, însă procesul e mai complicat decât se credea, astfel că termenul de finalizare a fost amânat pentru sfârşitul lunii aprilie şi din nou amânat, în urma ultimei misiuni de evaluare.

Ce s-ar fi putut realiza din cele circa 210 de milioane de euro pierdute în patru ani de transportatorul aerian român? Zece spitale de urgenţă de ultimă generaţie, vreo două-trei aeroporturi similare Otopeniului sau medicamente destinate tuturor bolnavilor de cancer din România pentru jumătate de an.În afară de motive subiective ce ţin de patriotism, nu găsesc un argument logic pentru care compania TAROM ar merita să mai existe. Puteţi să găsiţi unul?

razvan.muresan@businessmagazin.ro

210 milioane de euro - pierderile cumulate ale TAROM in ultimii patru ani