Redactorul-sef de la TechRepublic, Jason Hiner, l-a intrebat pe un om de la Google daca Gmail ar putea prezenta corespondenta intr-o maniera bazata pe fire de discutie (asa cum multe aplicatii de posta electronica o pot face). Raspunsul a fost ca ar putea, dar ca Google nu va introduce o asemenea facilitate, pentru ca nu vor sa adauge complexitate si sa genereze confuzie printre utilizatori. Daca ne gandim si la alte produse si servicii de la Google, in frunte cu motorul de cautare, putem constata ca aceasta simplitate este o strategie in constructia interfetei cu utilizatorul. Este unul dintre motivele pentru care, de exemplu, prefer Google Docs altor servicii similare, care ofera mai multe facilitati, dar au o interfata mai complicata.

De fapt, este vorba de o noua tendinta in ceea ce priveste domeniul care se cheama de multa vreme "user experience". Vechea abordare era ca o aplicatie sau un serviciu sa cuprinda cat mai multe functionalitati, daca se poate toate care ar putea fi de folos unui utilizator, oricat de special sau excentric. Daca ma uit in meniurile editorului de text cu care scriu aceste randuri, constat ca n-am folosit niciodata mai mult de 5% dintre comenzile sau optiunile disponibile. N-am avut nevoie de ele si probabil nu voi avea nevoie niciodata, dar ele sunt acolo "pentru orice eventualitate", desi este evident ca daca as fi pus in situatia de a realiza o prezentare extrem de complexa, as recurge la un program de tehnoredactare. Jason Hinter este de parere ca aceasta abordare reflecta o lipsa de disciplina in elaborarea produsului, deoarece o multime de facilitati (cu interfetele corespunzatoare) sunt adaugate la cererea unor utilizatori. Rezulta nu doar complicarea suplimentara a interfetei, ci si "carpeli" in implementare. Aplicatia devine supraponderala.

O noua tendinta care se afirma este cea a interfetelor cat mai simple si mai intuitive - nu am gasit inca o traducere convenabila pentru "self evident". Deviza acestei tendinte pare sa fie "Moarte manualului": utilizatorul trebuie sa poata folosi produsul (fie el software sau hardware) din prima clipa, fara training sau ghiduri de utilizare. Interfata trebuie sa spuna totul. Pare usor, dar de fapt este extrem de complicat. Exemplele cele mai clare vin de la Apple - incepand cu celebra rotita a iPod-ului primordial, trecand prin iPhone si ajungand la iPad - si nu este deloc intamplator.

Nu doar pentru ca Apple a acordat mereu o importanta speciala interfetei cu utilizatorul, nu doar pentru ca dispune de designeri excelenti, ci si pentru ca toate aceste produse au fost primele semnificative in categoria lor. Ele au impus un standard si nu au avut nevoie sa pastreze compatibilitatea cu produse mai vechi. Microsoft a urmat tendinta (vizibila in Bing sau in Windows Phone 7), dar pentru produsele cele mai consacrate, Windows si Office, misiunea este mult mai grea, daca nu chiar imposibila, pentru ca imensa baza de utilizatori va accepta cu greu un downgrade. Tot Apple este exemplul de strategie si in materie de downgrade. Urmatoarea versiune a sistemului de operare MacOS X, Lion, aduce ca principale noutati tocmai variante de prezentare care sa-l apropie de interfata simpla din iPad, cum ar fi Launchpad si aplicatii full-screen.

Insa avantajele interfetelor "evidente" trec mult dincolo de comoditate si se concretizeaza in reducerea sau eliminarea costurilor instruirii si ale suportului tehnic, care pot fi importante. Un argument in plus aduce demografia: tendinta de imbatranire a populatie din Europa si Statele Unite va determina o crestere a duratei vietii active, asa ca inevitabil o buna parte din cei care se vor lovi de noile tehnologii IT vor fi persoane mai in varsta si mai putin dispuse sa invete interfete complicate si manuale stufoase. Din nou, aici exemplul iPod poate fi semnificativ, pentru ca o parte nu tocmai neglijabila din public o reprezinta persoanele mai in varsta care nu au experienta in utilizarea calculatoarelor.

Pe de alta parte, pe masura ce utilizatorii - tineri sau varstnici - se obisnuiesc cu astfel de interfete, vor incepe sa le pretinda - ceea ce deja se intampla si se concretizeaza in tendinta de utiliza tablete de genul iPad in medii institutionale, acolo unde un laptop veritabil nu se justifica sau este incomod. Un recent studiu de la Forrester arata ca adoptia a inceput cu lucratorii mobili, cum sunt agentii de asigurari. Urmeaza medicii, care pentru prima data vor avea acces comod la informatii chiar la patul bolnavului. Eu sper ca vor inlocui si ghiozdanele nepotilor nostri.