Cea mai mare bursa de valori din lume dupa numarul de companii listate este cea din Bombay, cu 4.781 de firme cotate. La Bursa de Valori Bucuresti (BVB) se tranzactioneaza 65 de companii, grupate in doua categorii, carora li se adauga inca 43 de societati la categoria nelistate.

Diferenta pare zdrobitoare, dar, daca raportam numarul de companii de pe piata la populatia celor doua tari, respectiv la miliardul de indieni si cele 22 de milioane de romani, se observa ca pietele sunt de fapt foarte asemanatoare, cu aproximativ cate o companie listata pentru fiecare 200.000 de locuitori.

Si totusi, dupa finalizarea fuziunii cu Rasdaq, BVB si-ar putea depasi net "conditia". Pe piata Rasdaq sunt acum listate 3.587 de companii. Din unificarea operatiunilor celor doua burse ar rezulta o piata cu un total de 3.695 de societati, valoare cu care BVB ar intra pe locul trei in topul institutiilor bursiere, inaintea unor piete de renume ca Nasdaq sau bursele de valori din Londra, Tokio sau New York, la doar putin in urma celei de-a doua clasate - piata din Toronto.

Ce-i drept, o mare parte dintre societatile listate pe Rasdaq sunt doar trecute intr-un catastif. E posibil chiar ca o parte dintre ele sa nu mai existe. In acelasi timp, tranzactionate in mod curent sunt foarte putine societati.

In fapt, din cele peste 3.500 de firme, numai 1.400 sunt tranzactionabile. Iar dintre acestea se misca cat de cat maximum 300. Mai mult, conform actualului proiect de unificare a celor doua piete, societatile de pe Rasdaq nu sunt obligate sa se inscrie la cota Bursei, ele urmand sa fie tranzactionate pe un sistem alternativ, cum este cazul societatilor de la categoria nelistate.

Pe de alta parte, Bursa ar putea ramane si fara cateva dintre societatile active - atat de pe BVB, cat si de pe Rasdaq -, dupa ce Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a dat practic liber la delistari. La inceputul lunii februarie, comisia a emis o dispunere de masuri prin care permitea ca o companie sa fie delistata printr-o hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor, adica daca actionarul majoritar vrea acest lucru. Mai bine de 10 companii au profitat de aceasta reglementare si si-au anuntat intentia de delistare. Aceasta dispunere de masuri nu va avea probabil viata lunga.

Enervati ca oricum nu aveau prea multe alternative de investitii, investitorii pe bursa au protestat impotriva masurii CNVM si au avut partial castig de cauza. Prin Codul bursier, adoptat luna trecuta de actionarii BVB, delistarile vor fi permise doar in urma desfasurarii unei oferte publice. Codul trebuie aprobat insa de CNVM. In acest context agitat, un sprijin pentru investitori a venit de unde se asteptau, probabil, cel mai putin: de la stat. Guvernul a fost criticat in repetate randuri ca, desi periodic anunta tot felul de masuri pentru incurajarea pietei de capital, a evitat sa foloseasca bursa pentru diverse tranzactii, cum ar fi privatizarile.

Insa ultima saptamana a fost plina de anunturi promitatoare din partea Executivului, care le propune jucatorilor la bursa noi variante de investitii. Miercuri, reprezentantii Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) si cei ai bancii de investitii Credit Suisse First Boston au semnat contractul de consultanta pentru listarea actiunilor RomTelecom pe piata de capital. Anunturile oficiale au stabilit ca termen pentru listarea operatorului de telecomunicatii lunile septembrie-octombrie.

Cum o minune nu vine niciodata singura, in aceeasi zi guvernul anunta ca a mandatat Ministerul Transporturilor sa inceapa procesul de privatizare a noua societati din subordine, prin vanzarea prin oferte publice secundare a unor pachete de actiuni reprezentand 5% din capitalul firmelor.

Intrarea la cota bursei a unor companii precum Metrorex, Aeroportul International Henri Coanda, Aeroportul International Bucuresti-Baneasa-Aurel Vlaicu, Aeroportul International Constanta, Aeroportul International Timisoara-Traian Vuia sau Administratia Canalelor Navigabile Constanta ar mai impulsiona piata de capital, ca sa nu mai vorbim de cresterea capitalizarii pietei.

O alta companie asteptata la BVB este compania de transport a energiei electrice Transelectrica. Potrivit unui anunt facut in urma cu trei saptamani, Transelectrica va lista 10% din actiuni la Bursa de Valori Bucuresti in luna iulie, dupa ce va avea loc o majorare de capital.

Dar cea mai asteptata listare, fara discutii, este cea a Fondului Proprietatea, cel mai mai mare fond de investitii din Europa Centrala si de Est. Deocamdata, nu s-a anuntat o data oficiala pana la care Proprietatea sa fie la cota bursei, dar investitorii spera ca va avea loc in acest an.

Aceasta avalansa de listari - daca se vor finaliza cu succes - ar veni dupa o perioada secetoasa, in care numarul de companii nou-venite pe piata de capital se pot numara pe degetele de la o mana. Ce-i drept, la Bursa de Valori Bucuresti au venit mai multe companii, dar acestea "au promovat" in general de pe piata secundara Rasdaq.

Pe de alta parte, cum relatiile dintre companiile romanesti si cele indiene sunt din ce in ce mai stranse (vezi achizitia Terapia de catre Ranbaxy sau negocierile purtate de Mahindra & Mahindra pentru achizitia Tractorul), nu ar fi exclus chiar ca o firma indiana sa se listeze la Bucuresti. Sau, de ce nu, o companie romaneasca sa fie in atentia brokerilor din Bombay.