"...sa-si puna amandoua mainile pe capul tapului celui viu si sa marturiseasca peste el toate faradelegile... si toate calcarile lor de lege cu cari au pacatuit ei sa le puna pe capul tapului, apoi sa-l izgoneasca in pustie..." (Leviticul, 16, 21)

Citatul, incomplet, dar suficient, este textul biblic a carui aplicare a generat mitul tapului ispasitor. In vechime, obstile isi revarsau, manipulate de preoti, pacatele asupra tapului ispasitor, vinovat care ajuta la linistirea constiintelor. Vinile preluate de animal erau sperjurul, desfraul, furtul, lacomia, pangarirea tarii; pacatele capeteniilor erau enumerate intr-un capitol aparte si necesitau un tap fara cusur.

Poate ca mai mult ca oricand Romania are nevoie de un tap ispasitor. Formularea nu are nici o nuanta peiorativa si trebuie luata ca atare. Ideea este ca ne trebuie un mijloc de eliberare de nenumaratele etichete care ne-au fost aplicate. Ne trebuie un instrument de eliberare de metehne, tare si categorisiri neavenite. De boala vorbelor fara fond si de cea a ascunsului dupa deget. De mania cautarii unui vinovat aiurea, cand cei vinovati se afla la indemana si sunt stiuti de toata lumea. De boala impanarii cu rezultate nemeritate si de credinta ca unele fapte pot ramane necunoscute.

In prag de sarbatori de iarna, romanii au primit un cadou de la Bruxelles: siguranta aderarii la inceputul anului 2007. E adevarat, ambalajul este un pic sifonat, pentru ca data este amenintata de clauza de salvgardare suplimentara, aplicabila pentru 11 domenii din dosarele Concurenta si Justitie si Afaceri Interne, ultimele doua capitole care au fost incheiate.

Potrivit clauzei, aderarea este amanata cu un an daca mai mult de sapte membri ai UE constata ca Romania nu-si respecta angajamentele intr-unul din cele 11 domenii de securitate. Sa enumeram cateva: combaterea coruptiei, reforma justitiei, combaterea criminalitatii, activitatea PNA, securizarea frontierelor, implementarea acordului Schengen, controlul ajutoarelor de stat. Am ales sapte, cate sunt si pacatele aplicabile tapului ispasitor, cate sunt si mineriadele care ne-au costat mai mult decat am meritat in intregul nostru ca natie.

Am pomenit mineriadele pentru ca povestea gratierii lui Miron Cozma a fost story-ul absolut de saptamana trecuta. Numai ca pe fostul lider al minerilor nu-l scapa de pacate o turma intreaga de tapi ispasitori. Si nici presedintelui Ion Iliescu nu i-a iesit miscarea.

Cele "cate ori sapte" enumerate mai sus sunt boli vechi ale societatii din Romania, de care se pare ca nu mai putem scapa, iar cele cateva luni de zile pe care autoritatile le au la dispozitie sunt un termen parca prea scurt pentru rezolvarea acestora. Sa ne amintim numai de faptul ca startul la actualul sezon de lupta impotriva coruptiei a  fost dat in vara anului 2003, iar rezultatele sunt cele cunoscute. Dar poate ca ma insel si, cu o noua conducere la Cotroceni, dar si la Palatul Victoria, lucrurile se vor schimba. Fiind bine cunoscuta si calitatea romanilor de a lucra mai bine, indiferent de ce va sa zica asta, sub presiunea timpului.

Legat de lucrul sub presiunea timpului, merita evidentiat un aspect. Comparand rezultatele obtinute in procesul de negociere cu cele ale celorlalte state din actualul val de extindere, Romania a obtinut 50 de perioade de tranzitie si aranjamente tranzitorii, adica cele mai multe. Avem perioade de tranzitie mai mari si mai multe in comparatie cu ceilalti pentru siderurgie, in agricultura, in transporturi, in capitole legate de energie, impozitare sau mediu.  Nu stiu daca nu cumva europenii au gresit cand au fost asa ingaduitori cu timpul lor si al nostru. Mai bine ne fortau un pic mana si dupa momentul aderarii, numai asa, preventiv. Sa fie siguri ca ne incadram in cele convenite.

Sa ne intelegem, nici europenii nu sunt niste sfinti si au si ei nevoie de un numar de tapi ispasitori; voalat sau pe fata, statele membre aplica ajutoare de stat sau incalca prevederile Pactului de Stabilitate, punand propriile interese inaintea celor ale unei uniuni care simte din ce in ce mai mult nevoia unei reordonari a regulilor pe care si le-a impus.

Dar pana sa contabilizam necesarul caprin al altora, ar fi bine sa rezolvam problemele de aici. Incepand cu curatirea de pacate. Daca se poate, fara un tap adevarat, ca tot au scazut efectivele de animale; doar efectul sa ramana.