Vine era fast-food

Postat la 05 iunie 2007 2 afişări

Romanii duc o viata din ce in ce mai putin sanatoasa, dar sunt companii ale caror afaceri infloresc tocmai de pe urma obiceiurilor de consum ce nu tin neaparat cont de regulile corecte de nutritie. In planurile de afaceri ale companiilor, un nou obicei, fie el bun sau prost, echivaleaza cu o noua sansa de crestere a vanzarilor.

Romanii duc o viata din ce in ce mai putin sanatoasa, dar sunt companii ale caror afaceri infloresc tocmai de pe urma obiceiurilor de consum ce nu tin neaparat cont de regulile corecte de nutritie. In planurile de afaceri ale companiilor, un nou obicei, fie el bun sau prost, echivaleaza cu o noua sansa de crestere a vanzarilor.

 

Aproape jumatate (43%) dintre romanii cu viata activa, ce locuiesc in zonele urbane, nu respecta orarul meselor, arata studiul "Obiceiuri bune, obiceiuri rele", realizat de compania de cercetare de piata Ipsos Interactive Services pentru Unilever. Regula celor trei mese zilnice s-a modificat pentru cei 43% dintre romanii activi, care au ajuns acum sa manance de maxim doua ori pe zi, conform studiului efectuat pe un esantion urban reprezentativ, cu varste intre 15 - 59 de ani, in cursul lunii aprilie 2007. Or, viata pe fuga, ce reduce numarul meselor zilnice, da prilej cumparatorilor sa caute pe rafturile magazinelor mancaruri gata preparate sau semipreparate. Prin urmare, raioanele din super - si hipermarketuri dedicate acestor categorii de produse au dimensiuni tot mai generoase. Spre exemplu, in hipermarketurile real, ce au realizat in 2006, primul an de prezenta pe piata romaneasca, afaceri de 82 mil. euro, raionul de mancaruri gata preparate are peste 200 de produse, care variaza in functie de preferintele culinare ale zonelor. "Suntem foarte multumiti de vanzarile acestui raion", declara anterior pentru BUSINESS Magazin Tjeerd Jegen, managing director si membru in board-ul real.

 

Mergand tot pe ideea ca din ce in ce mai multi consumatori au timp tot mai putin pentru gatit, si portofoliile companiilor producatoare se adapteaza. Agricola Bacau, cea mai mare companie producatoare de carne de pui, a fost prima firma romaneasca ce a scos la vanzare alimente semipreparate. Gama Sav’Or cuprinde acum 16 produse - 5 vegetale si 11 cu carne de pui, trei din cele din carne fiind lansate in luna mai - "cea mai buna luna, ca vanzari pentru produsele semipreparate", potrivit lui Gheorghe Antochi, presedintele grupului Agricola Bacau. In primele cinci luni ale acestui an, cresterea vanzarilor pentru gama Sav’Or a fost de 64% comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Conform studiului Ipsos, o tendinta generala in randul persoanelor active din mediul urban este consumul frecvent de semipreparate in defavoarea alimentelor proaspete. 40% dintre barbatii ce au participat la studiu includ semipreparatele in alimentatia zilnica cel putin o data pe zi.

 

Studiul mai arata ca pentru mai bine de jumatate dintre participantii la studiu, timpul alocat meselor principale este de maxim 15 minute, iar pentru stilul de "mancare in mare viteza" s-au inventat restaurantele de tip fast-food. Reteaua McDonald’s, veterana pietei romanesti, are o retea ce reuneste aproape 60 de restaurante, iar vanzarile din 2005 au fost de circa 45 mil. euro. Tot 2005 a fost si anul in care compania a inregistrat in contabilitate un profit de circa 1,5 mil. euro, estimarile pentru anul trecut mergand catre o valoare a profitului de doua ori mai mare. O alternativa la masa de la fast-food sunt pateurile, iar afacerile Fornetti, companie lansata pe piata in 2001, au crescut spectaculos. Daca in 2005, vanzarile au ajuns la 17 milioane de euro, previziunile pentru 2006 se plaseaza in jurul valorii de 26,5 milioane de euro.

 

Plusurile inregistrate de companiile ce ofera alternative la mesele traditionale - fie mic dejun, pranz sau cina - au toate sansele sa continue cel putin in acelasi ritm. Mai cu seama ca in alegerea alimentelor cel mai important criteriu este gustul (cu o cota de 4,5 puncte din 5), in timp ce preocuparea pentru caracteristicile nutritive ale mancarii (cum ar fi continutul bogat in vitamine si minerale sau un continut scazut de grasimi) lipseste aproape cu desavarsire, arata studiul Ipsos.

 

Grija pentru o nutritie echilibrata este mai vizibila in orasele mici fata de cele mari, unde tendintele catre obiceiuri mai putin sanatoase sunt mai clare: persoanele care locuiesc in orasele mari sar mai frecvent peste mese, gatesc mai rar si consuma mai multe semipreparate. In opinia participantilor la studiu, termenul "aliment sanatos" este asociat in mod special prospetimii sale si nu continutului nutritiv. Pe de alta parte, respondentii mai considera drept aliment sanatos acel produs care ofera informatii despre continutul nutritiv pe eticheta sau este realizat de un producator renumit.

 

Pe ansamblu, studiul evidentiaza inclinatia romanilor catre un stil de viata nesanatos. Astfel, 58% dintre respondenti nu fac sport niciodata, iar majoritatea neglijeaza controlul anual al starii de sanatate (45% din respondenti nu fac un control medical anual, iar 22% niciodata). Bizare sau nu, criteriile in functie de care clientii iau decizia de cumparare constituie adevarate ghidaje in functie de care companiile pot sa aleaga directia corecta de dezvoltare a afacerilor. "Intelegerea consumatorilor si a obiceiurilor care le influenteaza modul de viata este un demers pe care il facem pentru a intelege unde putem sa ne adaptam portofoliul de produse", spune Alexandra Olaru, director pentru comunicare si resurse umane al Unilever South Central Europe.

 

Intr-o piata in care companiile pandesc fiecare ocazie de a-si creste afacerile, orice modificare a stilului de viata se poate transforma intr-un adevarat filon de aur curat.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Vine era fast-food
/opinii/vine-era-fast-food-1009409
1009409
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.