Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi - străini mai ales, dar şi români - în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

Ioannis Papalekas

Ce a fondat: Globalworth (un grup cu activitate imobiliară şi un portofoliu evaluat la 3 mld. euro)

Ce a vândut: acţiunile pe care le avea la Globalworth

Cui a vândut: miliardarului ceh Radovan Vitek

Cât a încasat: 300 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)

Când a vândut: 2020

Numele omului de afaceri grec Ioannis Papalekas este strâns legat de cel al pieţei imobiliare româneşti, antreprenorul – unul dintre cei mai discreţi din peisajul local – reuşind să construiască un colos – Globalworth – al cărui portofoliu sare de 3 mld. euro. Această cifră se referă la Europa Centrală şi de Est şi la portofoliul de proiecte office, industrial şi rezidenţial. România contribuie doar cu aproape jumătate la total, grupul activând şi în Polonia.

În februarie, înainte ca pandemia de Covid-19 să ia amploare şi înainte să vină şi criza economică, Papalekas a surprins piaţa vânzând restul de acţiuni pe care le mai avea la Globalworth în schimbul sumei de aproape 300 mil. euro. Cumpărătorul a fost miliardarul ceh Radovan Vitek. Papalekas a fost astfel extrem de norocos, făcând exit într-un moment strategic, înainte ca sectorul imobiliar să fie lovit puternic de pandemie. Nu degeaba omul de afaceri a primit porecle precum „vulturul imobiliar” şi „vulturul fără chip” (între timp există imagini – puţine – cu el). Papalekas are astăzi 44 de ani şi o experienţă de peste 15 ani pe piaţa imobiliară locală.

Iniţial el a pariat pe active la discount, precum City Mall, Tower Center sau Cathedral Plaza, care pot aduce randamente mai ridicate. Apoi, în 2013 a decis să îşi grupeze afacerile imobiliare în fondul de investiţii Globalworth pe care l-a listat pe bursa de la Londra. Astfel, acum datele companiei sunt publice şi arată că - indirect – Papalekas, prin Globalworth, era, după sud-africanii de la NEPI, al doilea mare investitor din piaţa imobiliară locală. Sunt luate în calcul doar companiile specializate în domeniu, nu şi cele din retailul alimentar care au magazinele în proprietate. Dacă în primii ani de la izbucnirea crizei grecul a fost mai puţin activ în piaţă, din toamna anului 2011 a început o campanie susţinută de achiziţii, prima tranzacţie notabilă fiind răscumpărarea pentru 17,3 mil. euro a centrului comercial City Mall, aflat în faliment, proiect pe care în 2006 îl vânduse unui fond de investiţii din Australia pentru 103 mil. euro. Apoi el a continuat să cumpere şi să dezvolte proiecte care sunt astăzi evaluate la 3 mld. euro. De altfel, din datele existente, cu banii încasaţi se va întoarce în imobiliare. Ce moment mai bun decât acum când preţurile vor fi jos?

Ovidiu Şandor

Ce a fondat: mai multe proprietăţi imobiliare (business principal)

Ce a vândut: mai multe proprietăţi imobiliare

Cui a vândut: cel mai recent, anul trecut, Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială românească, a cumpărat proiectul The Office Cluj de la NEPI Rockcastle şi Ovidiu Şandor

Cât a încasat:

130 mil. euro (toată tranzacţia)

Când a vândut: 2019

Numele lui Ovidiu Şandor este legat de domenii precum producţie de textile sau imobiliare, fiind actorul unor tranzacţii gigant şi autorul unor proiecte care au schimbat faţa oraşelor de provincie precum Timişoara sau Cluj-Napoca. Ca orice antreprenor însă, dincolo de business, are şi o serie de pasiuni mai mult sau mai puţin vizibile, iar cea mai mare este arta contemporană pe care a descoperit-o acum câţiva ani. Mai nou, investeşte şi în educaţie – un pariu pe termen foarte lung.

Cele mai multe investiţii – trecute, prezente şi viitoare – sunt legate însă tot de domeniul imobiliar, cel pe care îl cunoaşte cel mai bine. În prezent, prin Mulberry Development, el dezvoltă proiectul imobiliar ISHO, o investiţie de peste 100 mil. euro în Timişoara. Anul trecut Şandor a vândut alături de NEPI proiectul The Office Cluj către Dedeman (cea mai puternică afacere antreprenorială românească) pentru 130 mil. euro, conform datelor existente. Aceasta e doar cea mai recentă tranzacţie a omului de afaceri.

„Noi fiind dezvoltatori imobiliari este normal să activăm în continuare în domeniul acesta în care avem experienţă. Şi în imobiliare sunt nişe, unele zone fiind în anumite momente mai active decât altele. Situaţia actuală - pandemia de COVID-19 - ar putea să schimbe zonele de interes. Cert este că noi vom continua să investim”, spune antreprenorul.

El adaugă că pe lângă aceste proiecte a făcut şi investiţii – valoric mai mici – în domeniul IT, în care de altfel antreprenorul a şi studiat. Şandor afirmă că în cazul acestora el este angel investor.

„Pentru orice antreprenor e mai uşor să meargă către un domeniu în care a mai activat sau către ceva conex acestuia, mai degrabă decât să Se arunce în ceva nou.”

Totodată, în toamna anului trecut, omul de afaceri a mizat pe un domeniu complet nou, educaţia. El a investit 4 milioane de euro în prima şcoală internaţională din Timişoara – British International School of Timişoara, acreditată Cambridge, după cum spune chiar el. Şcoala şi-a deschis porţile în 2019 cu 250 de copii.

„Nu este un business per se, ci un pariu pe educaţie, este o investiţie cu impact pe termen foarte lung.”

Omul de afaceri mai are şi producţie de textile, un business de familie cu care a pornit de fapt Ovidiu Şandor în aventura antreprenoriatului. În această perioadă businessul a fost reconvertit pentru a produce măşti. „Ne implicăm în a contribui la soluţionarea situaţiei actuale.”

Dincolo de businessul propriu-zis, omul de afaceri investeşte şi într-o pasiune veche de-ale sale, arta. De mai bine de 20 de ani el are o colecţie de hărţi vechi, iar de-a lungul anilor a descoperit că zona de artă contemporană este mai apropiată de sufletul său şi aşa a ajuns să fie şi colecţionar.

„Arta contemporană nu e o operaţiune financiară, dar poate fi văzută ca un plasament pe termen lung, ca o tezaurizare. Nu am aşteptări să fac profit, dar nu sunt bani aruncaţi, ci îşi păstrează cel puţin valoarea.”

Dragoş Anastasiu

Ce a fondat: Eurolines (transport persoane), Travelbrands (afaceri în turism)

Ce a vândut: Travelbrands

Cui a vândut: Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro

Cât a încasat: N/A

Când a vândut: 2019

Dragoş Anastasiu, unul dintre cei mai vocali oameni de afaceri români, şi-a vândut anul trecut businessul din turism chiar înainte ca industria să ajungă pe marginea prăpastiei create de pandemia globală de COVID-19. Mai exact, el a cedat Travelbrands către Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro. Această mutare a marcat intrarea primului gigant străin pe piaţa locală de turism.

De profesie medic, antreprenorul deţine în continuare transportatorul Eurolines, dar şi mai multe afaceri în turism, precum un complex în Delta Dunării şi un pachet de acţiuni într-un business similar din Transilvania.

„Mizez în continuare pe turism per total. Imaginea României este mult sub realitate, cred cu tărie că turismul poate să ajungă la 10% din PIB. Cred însă că lucrul care îmi aduce cea mai mare plăcere este zona de training şi consultanţă pe mindset – mentalitate deschisă”, spunea recent antreprenorul Dragoş Anastasiu într-un material anterior din Business Magazin.

Omer Susli

Ce a fondat: mai multe businessuri în domeniul industriei şi a dezvoltat retailerul Praktiker în România după ce l-a cumpărat de la nemţi

Ce a vândut: magazinele Praktiker din România

Cui a vândut: Kingfisher (Marea Britanie)

Cât a încasat: 20 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)

Când a vândut: 2018

Omul de afaceri Omer Susli, fostul proprietar al reţelei de bricolaj Praktiker în România, a deschis în noiembrie 2018 primul magazin din reţeaua de mobilă şi decoraţiuni de interior Homelux. De atunci reţeaua s-a extins, fiind cel mai nou pariu al omului de afaceri de origine turcă, cu o vastă experienţă în mediul de business autohton. Astfel, el a pariat de-a lungul anilor şi pe industria fibrelor textile şi pe cea a materialelor de construcţii. Are totodată şi businessuri conexe în imobiliare, după cum spune chiar el.

„Banii încasaţi (din tranzacţia cu Kingfisher pentru magazinele Praktiker în România - n.red.) au mers către retail din nou şi către imobiliare. Revenirea în retail a fost o mişcare normală dat fiind că e greu să dezvolţi experienţă într-un domeniu şi apoi să o iei de la zero în altul. Eu în retail eram deja profesionist”, spune el. În cazul fiecărei tranzacţii – indiferent de domeniu – vânzătorul are clauză în contract că nu poate reveni în industria din care a plecat timp de câţiva ani. Mai exact, în cazul lui Susli, el nu putea reveni în bricolaj, dar în alte segmente de retail da.

Omer Susli spune că în domeniul bricolajului – de unde a ieşit odată cu vânzarea Praktiker – ar mai fi loc de business dat fiind că piaţa nu e saturată, iar românii sunt „meseriaşi”, mai exact le place să lucreze în sau pe lângă propria casă. Plus că România se află pe primul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea din populaţie care locuieşte în casă proprie mai degrabă decât cu chirie, arată o statistică a Eurostat. Românii preferă să fie proprietari, doar 4% din populaţie stă cu chirie. În Germania ponderea e 50-50%, conform aceleiaşi surse.

„În 2021 o să mai adaug şi alte domenii în portofoliu”, spune Susli, fără a oferi detalii.

„Întotdeauna am avut un portofoliu diversificat, deşi am predilecţie către retail şi industrie. Am şi afaceri imobiliare şi o fabrică de fibre textile şi sunt activ şi în alte sectoare.”

Împreună cu omul de afaceri Ionuţ Dumitrescu, Omer Susli deţine clădirea de birouri Bucharest Corporate Center din zona Victoriei din Capitală. Cei doi au cumpărat-o în schimbul sumei de 17,5 milioane de euro, de la One United. Totodată, antreprenorul deţine fabrica Romtextil din Constanţa, înfiinţată în 1993, care produce fibre, textile industriale şi saci de dimensiuni mari. Peste 60% din producţie merge la export în Uniunea Europeană.

Prin Tempo Invest, firmă înfiinţată în anul 2003, Omer Susli are camioane specializate în transportul de ciment, printre clienţi numărându-se irlandezii de la CRH, care folosesc 85 din camioanele Tempo Invest. În total, are peste 100 de camioane. Travel Tips este agenţia de turism deţinută de Omer Susli care se adresează oamenilor de afaceri şi companiilor.

Constantin Duluţe

Ce a fondat: Agricost (cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată), domeniile Avereşti (vin), imobiliare, agricultură

Ce a vândut: Agricost

Cui a vândut: arabilor de la Al Dahra, un grup din agricultură cu sediul în Abu Dhabi

Cât a încasat: >200 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)

Când a vândut: 2018

Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol, investeşte în continuare în sectorul pe care îl cunoaşte, dar şi în imobiliare şi vin. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, au plătit peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

Acum, omul de afaceri continuă să parieze pe businessul românesc. „Eu cred că cine poate trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe.

Astfel, antreprenorul a cumpărat 300 de hectare de teren agricol la Bârlad şi se întoarce în domeniul pe care îl ştie cel mai bine. Nu e însă singurul sector în care îşi investeşte banii.

„Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat şi am ajuns la 750 de hectare de viţă de vie. Am investit deja 25 de milioane de euro în industria vinului, iar acum avem în construcţie o cramă nouă cu centru de vinificaţie, pe care sper să o terminăm până la anul.” Este vorba de o investiţie de încă 8 mil. euro. Mai mult, omul de afaceri a mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, şi la Iaşi un teren de 27 de hectare pentru a construi un proiect imobiliar, pentru care are studiu de fezabilitate.

„Acum aşteptăm să vedem ce va urma pentru a decide ce facem acolo. Nu mă voi opri din investit, doar mă voi adapta.”

Sacha Dragic

Ce a fondat: Superbet (cel mai mare jucător de pe piaţa pariurilor sportive)

Ce a vândut: pachet minoritar

Cui a vândut: fondului american de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri din lume

Cât a încasat: 175 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)

Când a vândut: 2019

În primăvara anului trecut, fondul american de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri din lume, care administrează active de peste 500 de miliarde de dolari, a intrat în acţionariatul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România. Gigantul a preluat un pachet minoritar de acţiuni în cadrul Superbet în urma unei investiţii de 175 mil. euro. Investiţia a fost făcută de către Blackstone Tactical Opportunities (BTO), parte a grupului Blackstone.

Fondatorul Sacha Dragic a rămas în business ca acţionar majoritar. Antreprenorul este în continuare implicat în afacerea Superbet, dar după tranzacţie s-a implicat şi în organizarea celei mai mari întâlniri de şah care s-a desfăşurat vreodată în România. Cei mai buni şahişti ai lumii au venit în noiembrie 2019 la Bucureşti la penultima etapă din Grand Chess Tour, un turneu mondial de şah, înfiinţat de celebrul şahist rus Garry Kasparov.

Totodată, el este unul dintre cei care au pus bazele fondului de investiţii – Mozaik Investment, alături de Vlad Buşilă – cofondator al Capital Partners (actualmente BT Capital Partners) – şi de Roland Haas, un bancher de investiţii cu experienţă de trei decenii în industrie. Fondul a făcut anul trecut prima tranzacţie, cumpărând un pachet minoritar în cadrul reţelei de cafenele 5 to go.

familia Bărbuţ

Ce a fondat: AdePlast (unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa materialelor de construcţii, cu 11 fabrici)

Ce a vândut: tot businessul

Cui a vândut: grupului elveţian Sika

Cât a încasat: 100 mil. euro (conform estimărilor)

Când a vândut: 2019

Familia Bărbuţ a vândut anul trecut businessul AdePlast, fondat de antreprenorul Marcel Bărbuţ, care s-a stins din viaţă acum mai bine de un an. Astfel, elveţienii de la Sika au plătit circa 100 de milioane de euro pe AdePlast, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa materialelor de construcţii. AdePlast produce mortare, polistiren şi vopsele în cele 11 fabrici pe care le are la Ploieşti, Oradea, Roman şi Craiova.

Iulia-Ramona Bărbuţ, cei patru fii – Alexander Michael Bărbuţ, Thomas Bărbuţ, Marcel Bărbuţ, Eduard-Mario Bărbuţ – şi Cristina Paveliuc – partenera de viaţă a fondatorului AdePlast – sunt moştenitorii businessului şi cei care l-au vândut.

Nu există însă date despre ce planuri au cu banii încasaţi, Marcel Bărbuţ Jr afirmând că nu doreşte să dezvăluie informaţii. Din datele existente în piaţă moştenitorii pariază pe sectorul imobiliar.

Ovidiu Buluc

Ce a fondat: distribuitorul farma Farmexim şi lanţul de farmacii HelpNet

Ce a vândut: tot businessul

Cui a vândut: grupului german Phoenix

Cât a încasat: 100 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)

Când a vândut: 2018

Omul de afaceri Ovidiu Buluc, cunoscut pentru că a construit şi vândut unul dintre cele mai puternice businessuri din farma, grupul Farmexim (distribuţie şi retail), intenţiona să investească în industria vinului şi imobiliare, conform celor mai recente date. Nu există informaţii dacă el a finalizat investiţiile.

În 2018 omul de afaceri a vândut businessul construit în ultimele două decenii pentru circa 100 de milioane de euro, iar apoi se uitat către alte domenii. Buluc a discutat cu mai multe crame locale, printre care şi Vinarte şi Serve, conform surselor din piaţă de la momentul acela.

Buluc nu a finalizat negocierile acestea, însă este interesat de vin, putând intra în domeniu atât prin achiziţia unui pachet de acţiuni, cât şi prin preluarea unui business 100%.Antreprenorul Ovidiu Buluc a pus bazele Farmexim, prima companie de import de medicamente, în 1990. El este absolvent al Facultăţii de Comerţ Exterior din cadrul ASE. Şi-a început activitatea în 1968 în comerţul exterior, iar între 1980 şi 1990 a fost şeful serviciului din cadrul Uzinexport.

Mihai Marcu

Ce a fondat: operatorul de servicii medicale private Medlife (înfiinţat de mama sa, Mihaela Marcu), afaceri în turism şi yachting

Ce a vândut: pachet de acţiuni la MedLife (dintre care o vânzare a avut loc chiar recent)

Cui a vândut: mai multor cumpărători, o parte pe Bursa de la Bucureşti

Cât a încasat: N/A

Când a vândut: treptat, cel mai recent în martie 2020, un pachet de acţiuni

Mihai Marcu, directorul general al furnizorului de servicii medicale private MedLife, şi Nicolae Marcu, fratele acestuia şi unul dintre acţionarii companiei, au vândut la începutul lunii martie 450.000 de acţiuni MedLife pentru aproximativ 16,6 milioane de lei (3,5 mil. euro). Ei rămân însă acţionari în business.

Aceasta este cea mai recentă vânzare de titluri a lui Mihai Marcu, antreprenor care are afaceri adiacente în domeniul turismului – un complex turistic în Deltă şi un altul în Transilvania – şi în domeniul yachtingului – o şcoală de profil şi Marina LifeHarbour Limanu, una dintre cele mai mari marine private din România.

„Cea mai importantă valoare deţinută de familie în calitate de investitor este şi va rămâne MedLife. Restul investiţiilor nu sunt deloc o prioritate pentru noi până la finalizarea crizei generate de pandemia de COVID 19”, spune Mihai Marcu.

Drumul antreprenorilor care au reuşit să vândă chiar înainte de criza curentă a fost pavat de alte tranzacţii

Oamenii de afaceri români nu au reuşit să se ţină departe de business şi au revenit în joc în decurs de câteva luni sau maximum un an de la momentul în care au vândut propriile companii. Cu banii încasaţi, ei s-au întors în antreprenoriat, unde au decis să parieze pe afaceri în industrii conexe celor iniţiale, în domenii legate de propriile pasiuni sau în sectoare aflate pe val la momentul investiţiilor.

„Am spirit antreprenorial şi de aceea mă întorc din nou, de fiecare dată, în business. Cred că satisfacţia dată de muncă este a doua după cea dată de dragoste. La un moment dat nu mai lucrezi pentru bani“, spunea anterior Florentin Banu, antreprenorul cunoscut pentru că a creionat şi dezvoltat napolitanele Joe şi supermarketurile Artima (acum Carrefour Market). Pe ambele le-a vândut unor giganţi străini şi a luat-o de la capăt, cel mai recent în producţia industrială, unde a făcut iar o tranzacţie. Banu afirma anterior că nu se va opri aici.

Puţini sunt antreprenorii care i-au urmat modelul lui Florentin Banu, care în decurs de aproape 30 de ani s-a aventurat în trei domenii diferite – producţie de alimente, retail şi producţie industrială. Cei mai mulţi s-au întors la prima dragoste, mai exact la domeniul cu care au pornit la drum şi de unde au făcut exit. Chiar dacă nu au replicat primele afaceri – de multe ori pentru că le era interzis prin clauzele contractuale să revină în domeniu în următorii 3-5 ani – antreprenorii români au găsit noi nişe ale aceloraşi sectoare. Industria alimentară e variată, la fel şi retailul sau sectorul medical, două domenii vaste şi complexe. Şi nu sunt singurele exemple.

Ce au făcut antreprenorii români cu banii? Au dezvoltat fabrici - în România, dar şi în Indonezia -, au pariat pe turism şi viticultură, au ridicat clădiri de birouri, proiecte rezidenţiale şi industriale sau au investit în IT. „Câte bordeie, atâtea obiceie”, vorba zicalei.

De ce au făcut asta?

Pentru că aveau know-how-ul necesar, aveau reţeaua de contacte şi, bineînţeles, aveau şi banii să pornească la drum.

Ah, şi pentru că prima dragoste nu se uită niciodată. Nici măcar în business.

Liviu Drăgan

Ce a fondat: Total Soft (una dintre cele mai mari companii de software locale), Druid (inteligenţă artificială)

Ce a vândut: Total Soft

Cui a vândut: Logo Software Investment (Turcia)

Cât a încasat: 30 mil. euro (toată tranzacţia)

Când a vândut: 2016

Liviu Dan Drăgan, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali din IT, a înfiinţat TotalSoft - unul dintre cei mai mari producători locali de software - în 1994. Mai bine de două decenii mai târziu, în 2016, compania fost vândută în totalitate grupului turcesc Logo, într-o tranzacţie de circa 30 de milioane de euro. Antreprenorul era atunci acţionar minoritar după ce anterior cedase controlul fondului elen Global Finance.

După exit, omul de afaceri nu a stat mult departe de business şi de domeniul tehnologiei, fondând un start-up – Druid – specializat pe dezvoltarea de soluţii de inteligenţă artificială.

„Am revenit în zona de tehnologie din trei motive. În primul rând pentru că eu cunosc piaţa şi potenţialii clienţi, iar ca urmare a activităţii mele în business am strâns capital de încredere. În al doilea rând, aveam acces la competenţe şi la resurse şi ştiam valoarea lor. Nu în ultimul rând, eu cred că în business e bine să faci ce te pricepi”, spune antreprenorul.

Start-up-ul românesc de tehnologie Druid, specializat în dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi (chatbot), a primit la finalul anului trecut cea de-a treia finanţare, în valoare de 1,1 mil. euro, de data aceasta banii venind de la fondul de investiţii Early Game Ventures (EGV), plus alţi doi investitori privaţi. Astfel, de la înfiinţarea sa în februarie 2018 şi până în prezent, Druid a atras în total investiţii de 2,7 mil. euro, start-up-ul fondat de antreprenorul local Liviu Drăgan fiind evaluat în prezent la circa 8 milioane euro.

„Am trecut de la business de ERP la inteligenţă artificială. Dacă ar fi să fac un al treilea pariu în business, tot către tehnologie aş merge”, adaugă Liviu Drăgan.

Levente Bara

Ce a fondat: producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup, Transilvania Nuts (procesator de nuci), o fabrică de condimente în Indonezia

Ce a vândut: Supremia

Cui a vândut: grupului francez Solina

Cât a încasat: 30-40 mil. euro conform estimărilor (unde nu era singurul vânzător)

Când a vândut: 2017

În primăvara lui 2017 antreprenorul Levente Bara anunţa că a ajuns la o înţelegere cu grupul francez Solina pentru vânzarea producătorului de ingrediente pentru industria alimentară şi de condimente Supremia Grup. Exitul survenea la 16 ani după ce el a fondase businessul. La scurtă vreme după, Levente Bara paria pe o altă afacere locală din industria alimentară, mai exact alături de un partener se orienta către o fabrică de produse din miez de nucă. Între timp, Transilvania Nuts, procesatorul de miez de nucă controlat de Levente Bara şi Alexandru Chiric, a deschis în 2019 o nouă fabrică, în localitatea Ciugud din judeţul Alba. Această unitate de producţie realizează nucă bio, batoane pe bază de fructe cu miez de nucă sau ulei de nucă, după o investiţie de 4,2 milioane de euro din fonduri proprii şi europene. Acestea nu sunt însă singurele businessuri ale antreprenorului.

„În 2007 – mult înainte să vând Supremia – am investit într-un restaurant în Alba Iulia, într-o vreme în care nu prea erau localuri în oraş. A fost un restaurant de patru stele pe care l-am făcut mai degrabă pentru firmă, pentru că aveam mulţi străini care veneau la noi atunci. L-am vândut însă anul trecut pentru că acum stau jumătate din an în SUA şi nu aveam timp să mă ocup.” El a păstrat însă o fabrică de condimente în Indonezia, Natural Java Spice. Fabrica a deschis-o în 2013, ca furnizor de materie primă pentru Supremia, ea realizând doar condimente şi doar de origine Indonezia.

„Sunt cel mai mare investitor român din această ţară. Când am vândut businessul Supremia nu am vrut să vând şi această fabrică. Noi acum lucrăm cu unii dintre cei mai mari jucători din lume, avem birouri în SUA şi Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri.”

Compania se află pe o curbă ascendentă, e încă în dezvoltare, deci nu se pune problema ca antreprenorul să o vândă acum, după cum spune chiar el. La maturitate însă da, pentru că totul este de vânzare.

„Eu mai sunt acţionar cu 50% şi în Transilvania Nuts (procesator de miez de nucă ce realizează şi batoane pe bază de fructe – n.red.) şi am şi un portofoliu consistent în imobiliare în România şi în Chicago, SUA. Îmi împart timpul între SUA, România şi Indonezia, am un portofoliu de business diversificat”, spune Levente Bara.

Cristian Constantinescu

Ce a fondat: Noriel (activ în retailul, producţia şi distribuţia de jucării) şi Nala (retail de cosmetice)

Ce a vândut: Noriel

Cui a vândut: Enterprise Investors (în tranşe, ultima dată către Enterprise Investors)

Cât a încasat:

24 mil. euro

(toată tranzacţia)

Când a vândut: 2016

Antreprenorul Cristian Constantinescu şi familia sa au vândut Noriel – un grup cu activităţi în producţia, retailul şi distribuţia de jucării – în primăvara lui 2016 fondului de investiţii Enterprise Investors. La momentul acela antreprenorii au făcut exit, deţinând un pachet majoritar de acţiuni. Ei vânduseră anterior un pachet de acţiuni unui alt fond, Axxess Capital. Acesta a ieşit şi el din businessul Noriel în 2016.

Un mai târziu a apărut pe piaţă brandul de cosmetice Nala, fondat de Cristian Constantinescu. Primul magazin a fost deschis în septembrie 2017, iar în prezent sunt aproape 30 de unităţi în principalele oraşe ale ţării.

„A fost o decizie strategică să merg către retailul de cosmetice.

Există o serie de criterii pe care le-am analizat atunci când am decis să intru pe o piaţă nouă şi abia apoi am făcut pasul acesta.

Eu am învăţat că sunt necesare trei lucruri atunci când intri în business – network (reţea de cunoştinţe – n.red.), capital şi know-how. Dacă le ai pe toate trei, ai şanse mari să reuşeşti. Dacă ai doar două, şansele scad la 50%, iar dacă ai doar unu din trei, atunci şansele de reuşită scad dramatic”, spune omul de afaceri.

Raul Ciurtin

Ce a fondat: Albalact (a preluat şi dezvoltat businessul), Prefera Food, afaceri imobiliare

Ce a vândut: întreaga participaţie în Albalact

Cui a vândut: gigantului francez Lactalis

Cât a încasat: 70 mil. euro

Când a vândut: 2016

Raul Ciurtin este unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact. A preluat conducerea Albalact în 1999, renunţând la meseria de medic şi a trebuit să înveţe repede cum să redreseze o companie falimentară. A dus Albalact la afaceri de peste 100 de milioane de euro şi pe primul loc în industria de lactate, iar în 2016 a vândut compania gigantului francez Lactalis.

Apoi, nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

„Statul ar trebui să sprijine producţia locală - care s-a dovedit atât de importantă -, iar acest lucru se poate întâmpla dacă asigură într-un fel foarte uşor accesul la credite prin oferirea de garanţii”,

afirmă Ciurtin, care ilustrează astfel importanţa producţiei autohtone în special în această perioadă marcată de pandemia de Covid-19.

Totodată, omul de afaceri a mai pariat şi pe sectorul imobiliarelor şi pe producţia de vin. „Am investit în afacerea unui prieten“, spunea Ciurtin acum trei ani despre decizia de a intra în viticultură.

Vasile Armenean

Ce a fondat: Betty Ice

Ce a vândut: tot businessul

Cui a vândut: gigantului anglo-olandez Unilever

Cât a încasat: 80 mil. euro

Când a vândut: 2017

Vasile Armenean, fondatorul companiei Betty Ice, a adus din Austria ideile de afaceri şi reţetele care l-au ajutat să creeze în circa două decenii unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de îngheţată din România. Businessul a fost vândut acum circa trei ani gigantului Unilever într-o tranzacţie de circa 80 mil. euro.

Acum, omul de afaceri are investiţii imobiliare, în mai multe sectoare – rezidenţial, birouri şi parcuri industriale. El are totodată şi alte pariuri pe aceeaşi industrie pe care o cunoaşte – industria alimentară.

„Am investit o parte din banii încasaţi (de la Unilever – n.red.) în domeniul imobiliar, dar o parte s-au îndreptat către domeniul alimentar pe care îl cunosc. Nu am investit pe bursă, ci direct în afacerile unor antreprenori pe care vreau să îi susţin astfel în dezvoltare”, spune Vasile Armenean, omul de afaceri care în 2017 pe final de an a vândut producătorul de îngheţată Betty Ice din Suceava gigantului anglo-olandez.

Antreprenorul afirmă acum că nu e exclus să revină cu o investiţie de la zero în domeniul alimentar – altul decât cel de îngheţată – date fiind condiţiile din piaţă în contextul pandemiei de COVID-19.

„Nu e exclus nimic, se schimbă jocul din business şi eu sunt deschis oportunităţilor. Pot fi şi alte domenii nu doar alimentar, dacă apar şanse”, spune el, fără a oferi momentan alte informaţii.

La 17 ani, Armenean a decis să părăsească România şi să se stabilească în Austria, pe care o considera ţara cu cele mai multe oportunităţi. Soarta însă i-a pregătit un alt drum, mai încurcat, şi o altă destinaţie.

A fost nevoie de vreo doi ani şi două încercări nereuşite pentru ca până la urmă să ajungă în Linz, Austria. Acolo, Armenean a intrat pentru prima dată în contact cu industria îngheţatei, pentru ca, mai târziu, să decidă să pornească pe propriul drum în mediul de afaceri românesc de la începutul anilor '90, în acelaşi sector de activitate.

Wargha Enayati

Ce a fondat: Regina Maria, alte afaceri în domeniul medical

Ce a vândut: 100%

Cui a vândut: Mid Europa Partners

Cât a încasat: 100 mil. euro (toată tranzacţia)

Când a vândut: 2015

Medicul Wargha Enayati, cunoscut în special pentru că a dezvoltat şi apoi a vândut reţeaua de sănătate privată Regina Maria fondului de investiţii Mid Europa Partners, pariază în continuare pe acelaşi domeniu. „Am investit în mai multe sectoare ale domeniului medical. Am investit în comunicare medicală, în organizare de evenimente în domeniu. Am pariat pe Medijobs - platformă pentru recrutare medicală - şi Docbook - o platformă prin intermediul căreia utilizatorii îşi pot face programări la doctor -, ambele afaceri care au atras apoi şi alţi investitori. Am dezvoltat împreună cu alţi patru antreprenori un mic fond de investiţii – Cleverage – şi investim în start-upuri în domeniul medical”, povesteşte antreprenorul.

El mai menţionează şi Intermedicas (un business în domeniul serviciilor medicale care intermediază accesul pacienţilor la o a doua opinie medicală) şi Enayati Medical City (un proiect medical de câteva zeci de milioane de euro).

„Totul este în domeniul medical. Am şi investiţii imobiliare, dar doar ca sprijin pentru celelalte afaceri”, spune Wargha Enayati.

Pentru medicul cardiolog pariul cel mai mare este Enayati Medical City, proiectul greenfield de 60 mil. euro din Bucureşti, ce urmează să fie deschis în ianuarie 2021. El a început construcţia proiectului Enayati Medical City la jumătatea anului 2018, alături de italienii de la Monza pentru partea de spital de oncologie, iar pe terenul de 35.000 mp din Bucureşti sunt în construcţie o unitate de îngrijire medicală, un centru pentru vârstnici şi un spital oncologic.

Radu Georgescu

Ce a fondat: mai multe businessuri de tehnologie – RAV, Avangate, Vector Watch

Ce a vândut: cel mai recent, a vândut alături de Andrei Pitiş şi alţi acţionari activele Vector Watch

Cui a vândut: FitBit

Cât a încasat: 15 mil. euro (toată tranzacţia)

Când a vândut: 2016

Omul de afaceri Radu Georgescu este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din IT-ul românesc, fiind totodată unul dintre primii care a reuşit să facă tranzacţii majore încă de acum mai bine de un deceniu.

Radu Georgescu a înfiinţat în 1992, împreună cu alţi parteneri, compania GeCAD Software, care doi ani mai târziu a scos pe piaţă antivirusul RAV, pe care l-a vândut în 2003 gigantului Microsoft pentru o sumă de peste 10 milioane de dolari. De atunci, industria IT din România s-a dezvoltat continuu.

După vânzare Georgescu a continuat să dezvolte businessuri de tehnologie. Astfel, în 2010 antreprenorul român a făcut al doilea exit prin vânzarea procesatorului de plăţi online ePayment grupului sud-african Naspers, iar în 2013 pe cel de-al treilea: vânzarea companiei de IT Avangate unui fond de investiţii cu active de 7 mld. dolari din Silicon Valley. A urmat şi al patrulea exit, în 2014, când Modulo Consulting, un integrator local de soluţii IT pentru operatori de comunicaţii, a cumpărat businessul Axigen – un software care permite companiilor să-şi creeze propriul server de mesagerie electronică (e-mail). Unul dintre cele mai recente exituri ale sale a fost cel din 2016, când gigantul Fibit a plătit 15 mil. euro pentru activele Vector Watch. Au vândut atunci, alături de Radu Georgescu, Andrei Pitiş şi mai mulţi antreprenori.

Antreprenorul român nu s-a oprit însă aici, continuând să investească şi în alte business-uri de tehnologie prin intermediul fondului de investiţii Gecad Ventures. Totodată, el s-a alăturat şi unor investiţii făcute de Early Game Ventures, un fond de investiţii condus de Dan Călugăreanu, Cristian Munteanu şi Radu Stoicoviciu. Astfel, acum el este cel mai des în poziţia de investitor.

Notă: acesta nu este un clasament şi nici nu este o analiză exhaustivă, în ultimii ani numărul de antreprenori care şi-au vândut businessul către investitori strategici sau financiari fiind foarte mare.