În clasamentul întocmit de furnizorul de informaţii financiare SWIFT, yuanul a urcat în august 2015 pe locul al patrulea, fiind cea mai folosită monedă din lume în operaţiunile transfrontaliere după dolar, euro şi lira sterlină.

Yuanul chinezesc a urcat în luna august pe locul patru în topul celor mai folosite monede în operaţiunile transfrontaliere, depăşind yenul japonez în funcţie de valoarea tranzacţiilor, potrivit unui raport realizat de furnizorul de informaţii financiare SWIFT. Valoarea totală a plăţilor în yuani a crescut cu 9,13% în august, reprezentând 2,79% din valoarea plăţilor transfrontaliere globale. Statele care au efectuat cele mai mari plăţi în yuani în luna august au fost China, Hong Kong şi Singapore. Cel mai mare centru offshore de plăţi în yuan se află în Hong Kong, care procesează 70,4% din plăţi în yuani. Deşi peste 100 de ţări au folosit yuanul pentru tranzacţii în luna august, mai mult de 90% din valoarea acestora a fost concentrată în 10 ţări.

În august 2015, mai mult de 1.700 de instituţii financiare au făcut plăţi internaţionale în yuani, marcând o creştere de 14% faţă de anul precedent. O altă noutate este că peste 600 de instituţii financiare au inclus yuanul în valutele lor de bază fără a avea vreo legătură direct cu China sau Hong Kong.

De fapt, august a fost o lună decisivă pentru yuan, din cauza acţiunii de depreciere iniţiate de Banca Populară Chineză. Deprecierea yuanului a fost un puternic factor determinant pentru plasarea sa în ascensiune pe scena financiară internaţională.

Depăşirea yenului este una dintre victoriile importante ale yuanului. Conform datelor SWIFT, în urmă cu 3 ani yuanul se afla în acelaşi clasament pe locul al doisprezecelea, cu 0,84% din tranzacţiile mondiale. Poziţionarea yuanului pe locul al patrulea, cu 2,79% din plăţi, este destul de aproape de yen, pe locul al cincilea, cu 2,76%.

China face eforturi mari pentru includerea yuanului în DST, iar noua poziţie câştigată de monedă în cursul anului 2015 ar putea reprezenta poarta oficială de intrare. În prezent, în componenţa DST intră dolarul, euro, yenul şi lira sterlină. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Ambiţia Beijingului ca yuanul să fie rivalul direct al dolarului are deja cinci-şase ani vechime, în 2010 chinezii deschizându-şi huburi pentru internaţionalizarea monedei la Londra şi Frankfurt. Însă tocmai în luna de aur a yuanului, FMI a mai amânat o dată decizia de a include yuanul în DST, cu nouă luni începând de la 31 decembrie. Motivaţiile FMI au fost legate de faptul că yuanul este încă strans controlat de guvernul chinez, dar şi de devalorizarea intenţionată faţă de dolar, despre care oficialii FMI consideră că are ca scop creşterea exporturilor.