Polonia va primi 633 de milioane de euro, Cehia 237 de milioane, iar Slovacia 138 de milioane in plus pana in 2013, conform comunicatului Comisiei Europene. Decizia a fost luata in virtutea legislatiei europene, care prevede ajustarea in plus sau in minus a fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 pentru tarile unde economia a crescut sau a scazut, cumulat in perioada 2007-2009, cu mai mult de 5% in raport cu estimarile UE din 2005, de la momentul cand au fost stabilite alocarile de fonduri. In Polonia, economia a crescut in perioada 2007-2009 cu 8% peste estimari, in timp ce Slovacia si Cehia au depasit asteptarile cu 10,8%, respectiv 7,5%.

Janusz Lewandowski, polonezul care ocupa functia de comisar european pentru planificare financiara si buget, a felicitat cele trei tari pentru performanta obtinuta in ciuda crizei, iar comisarul pentru politici regionale, Johannes Hahn, a adaugat ca tocmai din aceasta performanta se vede cat de utile sunt fondurile UE pentru cresterea economica.

Publicitatea facuta acestei decizii nu e, bineinteles, intamplatoare acum, cand tensiunile generate de criza greceasca starnesc zilnic discutii despre soliditatea constructiei europene, iar alte tari, ca Bulgaria, sunt in mod repetat avertizate ca pot pierde finantari de la UE din cauza coruptiei. Deja au aparut comentarii care sugereaza ca, in lipsa fondurilor structurale alocate an de an de la Bruxelles, cele mai multe dintre economiile central-europene si cele ale tarilor baltice ar avea deficite fiscale poate la fel de mari ca si Grecia, iar datoria publica ar creste si ea. Pentru Comisia Europeana, in tot cazul, folosirea fondurilor structurale ca instrument (eventual coercitiv) de impunere a bunei guvernari in tarile membre e un subiect de stricta actualitate: recent, comisarul european pentru economie, Olli Rehn, chiar a sugerat ca tarile care incalca disciplina fiscala sa fie penalizate prin suspendarea fondurilor structurale. Propunerea lui, enuntata la reuniunea ministrilor de finante ai UE din 16 aprilie, a fost insa primita cu raceala.

Reglementarile europene limiteaza la un total de 3 miliarde de euro sumele care pot fi alocate in plus fata de cele stabilite initial, in cazul tarilor unde performanta economica a depasit estimarile din 2005. Cat priveste alocarea pentru fiecare tara, ea se face proportional cu fondurile structurale stabilite initial si in functie de resursele necheltuite, la nivelul bugetului de coeziune al UE, in raport cu plafoanele maxime fixate anual.