Transformarea unei afaceri de familie într-una rezistentă peste veacuri se leagă de o anumită cultură familială şi de modul cum aceasta este alimentată. Este de ajutor să vă întâlniţi regulat cu membrii familiei, să aveţi legi sau modalităţi de organizare clare, care să clarifice pentru fiecare membru al familiei care îi sunt obligaţiile. Este extrem de important de asemenea să aveţi aceleaşi valori de bază, iar aceasta este o chestiune de educaţie”, sunt sfaturile pe care Alteţa Sa Serenisimă Prinţul Philipp von und zu Liechtenstein, preşedintele LGT Group, le-a dat antreprenorilor români, în cadrul întâlnirii anuale Family Business Network, organizată de Asociaţia Family Business Network Romania, în parteneriat cu compania de consultanţă şi audit EY.

LGT este un grup internaţional specializat în private banking şi administrarea averii private, deţinut de peste 80 de ani de Casa Princiară de Liechtenstein. În iunie anul curent, acesta gestiona active de 125,7 miliarde de franci elveţieni pentru clienţi privaţi şi instituţionali. Prinţul a avut o lungă carieră în cadrul LGT şi a lucrat şi în cadrul altor companii – unele tot de familie – printre care banca specializată în managementul activelor Banque Rothschild din Paris. Casa Princiară de Liechtenstein are un arbore genealogic întins pe sute de ani şi este de fapt cea a cărei nume a dat numele statului şi nu invers, potrivit Alteţei Sale Serenisime. Arborele familiei s-a ramificat, odată cu membrii acesteia, o dată cu afacerile micului stat cu aproximativ 40.000 de locuitori şi cu un PIB de aproximativ 5 miliarde de franci elveţieni.

În prezent, membri ai familiei de Liechtenstein lucrează în cadrul grupului corporate al Casei Princiare de Liechtenstein – printre acestea numărându-se, alături de LGT, administrarea a 1.500 de hectare agricole şi forestiere din Austria Inferioară şi Stiria, ce includ peste 40 de hectare de viţă-de-vie administrate de Cramele Prinţului de Liechtenstein (Hofkellerei). Stat sărac în timpul războiului, Liechtenstein a devenit foarte bogat tocmai prin intermediul afacerilor de familie care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. În timp ce Constituţia Familiei a luat naştere în cadrul familiei Alteţei Sale în urmă cu sute de ani – aceasta stabilind chiar şi excluderea membrilor familiei şi schimbarea numelui acestora în cazul în care nu îi respectau cerinţele –, în România ideea de listă de drepturi şi libertăţi, de  îndatoriri şi obligaţii pe care fiecare dintre membrii familiei trebuie să le respecte este încă neîmpământenită.

3% din afacerile de familie româneşti au o astfel de constituţie, comparativ cu 19% la nivel mondial, potrivit ediţiei din 2015 a studiului realizat de compania de consultanţă şi audit EY ”Barometrul Afacerilor de Familie din România”, în urma consultării a 699 de oameni de afaceri. De fapt, 67% din companiile de familie locale nu au niciun fel de guvernanţă familială, indiferent că vorbim despre birou de familie – termen care acoperă toate formele de organizare şi serviciile implicate în managementul marilor averi – (15%), declaraţia misiunii familiei (5%) ori un cod de conduită (9%). Motivele sunt legate mai ales de „tinereţea” afacerilor de familie, majoritatea aflate la prima generaţie, aspect ilustrat şi de procentul scăzut al firmelor antreprenoriale ce au un consiliu de administraţie (24%). Succesul pe termen lung al afacerilor de familie este asigurat de valorile familiei şi de o guvernanţă corporativă bine pusă la punct, iar aceasta presupune – pe lângă forme de organizare precum consiliul de administraţie – problema succesiunii, nouă pentru antreprenorii locali, aflaţi în procent de 71% la prima generaţie în conducerea afacerilor lor. Procentul este însă chiar mai mare la nivelul întregii regiuni: în Europa Centrală şi de Est, 91% din afaceri sunt conduse de generaţia fondatoare.