Dreptul la o iarna blanda
Acordul la care au ajuns Vladimir Putin si Iulia Timosenko in privinta platii gazelor rusesti cumparate de Ucraina inlatura riscul unei incapacitati de plata a Kievului, care ar fi deschis calea unui noi razboi al gazelor cu efect in toata Europa, mai cu seama ca acum situatia economica a Ucrainei este evident mai rea decat iarna trecuta.
Compania rusa Gazprom a acceptat, saptamana trecuta, ca Ucraina sa cumpere mai putin gaz decat s-a angajat initial pentru 2010 si sa renunte la penalitatile pentru reducerea cantitatilor de gaze cumparate in 2009 in raport cu contractul semnat initial. Ca atare, firma ucraineana de stat Naftogaz va achizitiona 33,75 miliarde mc gaze de la Gazprom anul viitor, acord care urmeaza compromisului initiat de premierul rus Vladimir Putin si de omologul sau de la Kiev, Iulia Timosenko.
Compromisul dintre cele doua parti "anuleaza riscul platii de penalitati pentru neutilizarea gazului contractat", a declarat Aleksei Miller, directorul executiv al Gazprom, citat de Reuters. Ca efect al crizei economice, Ucraina a cumparat 18,85 miliarde mc de gaze din Rusia in primele 10 luni ale anului, reprezentand doar 59% din volumul contractat de 31,7 miliarde mc. Mai important insa, compromisul inlatura spectrul incapacitatii de plata a unei Ucraine mult slabite economic de un an de criza. Economia Ucrainei a scazut cu 15,9% in trimestrul al treilea, dupa un declin de 17,8% in trimestrul al doilea, conform datelor oficiale.
Inflatia a ajuns in octombrie la 14,1%, in scadere de la 15% in septembrie. FMI a amanat acordarea urmatoarei transe din creditul FMI prevazute initial pentru aceasta luna, in valoare de 3,4 miliarde de dolari, dupa ce parlamentul a aprobat legea de majorare a salariului si a pensiei minime pe economie cu peste 20%, dezechilibrand astfel perspectiva fiscala pentru 2010. Conform Financial Times, masura va majora cheltuielile bugetare cu un miliard de dolari anul acesta si cu inca 10 la anul, ducand deficitul fiscal la aproape 8% din PIB, de la un nivel in jur de 5% anul acesta. Valoarea totala a creditului este de 16,4 miliarde de dolari (11 miliarde de euro), din care pana acum Ucraina a primit 11 miliarde.
Premierul Iulia Timosenko, candidat la alegerile prezidentiale, a avertizat deja ca o amanare a urmatoarei transe din creditul FMI ar face "extrem de dificila" viata pentru Ucraina, iar alti ministri ai cabinetului s-au referit deschis la posibilitatea ca in aceste conditii sa nu mai poata fi onorate platile pentru gazele din Rusia. Astfel de avertismente, noteaza Reuters, au alertat oficialii de la Bruxelles, care vor sa evite o noua criza a gazelor, de natura sa afecteze din nou toata Europa.
Urmand logica electorala, Timosenko il considera vinovat de situatie pe actualul presedinte, Viktor Iuscenko, adversarul ei la scrutinul din ianuarie, pe motiv ca el a aprobat, din ratiuni populiste, cresterea salariilor si a pensiilor careia FMI i s-a opus. Agentia Fitch apreciaza ca deficitul bugetar ar putea ajunge in acest an la 11% din PIB, iar daca FMI nu va elibera urmatoarea transa, guvernul ar fi tentat pur si simplu sa-si asigure necesarul de bani tiparind moneda fara acoperire.
Paradoxal, comentatorii si-au pus sperantele - corect, dupa cum o dovedeste acordul de saptamana trecuta - in faptul ca Rusia nu doreste sa creasca sansele pro-occidentalului Iuscenko la alegerile prezidentiale si de aceea nu va recurge din nou la taierea gazelor. Premierul Vladimir Putin avertizase lunile trecute Europa ca Ucraina ar putea iarasi sa ajunga in incapacitate de a plati gazele si l-a acuzat pe presedintele Iuscenko ca saboteaza intentia guvernului Timosenko de a onora la timp platile catre Gazprom, insa analistii considera ca razboiul verbal va ramane la acest stadiu, cel putin pana dupa alegeri.
In plus, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu cele mai importante tari din UE in ultimul an, astfel incat nu va dori sa tensioneze din nou situatia printr-o intrerupere a gazelor. Cum dificultatile economice ale Ucrainei sunt insa foarte reale, indiferent de jocurile politice, analistii au apreciat ca o solutie a problemei va sta intr-o coordonare mai buna intre Moscova si Bruxelles, fie sub forma unui credit de la UE, fie in forma continuarii finantarii de la FMI in ciuda situatiei fiscale din Ucraina, fie pur si simplu (asa cum deja s-a intamplat) a unui compromis facut de Moscova daca Kievul nu va mai fi in masura sa achite gazele.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro