Puţină lume ştie că în Bucureşti agenţii de pază sunt pe locul doi în topul celor mai importante ocupaţii, mai mulţi fiind doar lucrătorii comerciali; cu totul în România lucrează în această industrie peste 100.000 de oameni, angajaţi în peste 1.600 de companii. Campania anticorupţie a autorităţilor, dar şi o serie de schimbări economice sau de natură legislativă cern piaţa, rezultatul fiind o creştere a tarifelor, o reducere a personalului şi o scădere a numărului de companii.

Viaţa va traversa o perioadă de schimbări, din două cauze. Mulţi dintre proprietarii de firme de pază au în prezent probleme cu legea, fapt care va scoate de pe piaţă o serie de astfel de companii, iar pe de altă parte firmele se vor simţi îndemnate să respecte legislaţia fiscală, lucru pe care până acum unii îl ignorau, de unde şi problemele cu legea despre care vorbeam.

În cele din urmă modul de calcul al preţurilor se va schimba, la fel ca şi abordarea în privinţa serviciilor de securitate; dacă până acum era considerat un serviciu ieftin, pe care aproape oricine şi-l putea permite, acum preţurile cresc, pentru că nu mai este loc pentru evaziune, iar preţurile mici erau posibile tocmai pentru că nu erau respectate legislaţia fiscală şi cea a muncii“, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS), care este şi preşedinte al Federaţiei Serviciilor de Securitate.

Şi operatorii care au rămas pe piaţă, dar şi clienţii, spune Badea, îşi dau seama că livrarea de servicii de securitate la preţuri nesustenabile induce atât riscuri legale, cât şi de calitate a serviciilor oferite. A doua circumstanţă la care se referă Badea este salariul minim pe economie, care a crescut în ultimii ani cu 30  - 40%, de la 800 de lei la 1.200 de lei. „Serviciile de securitate merg în general pe salariul minim pe economie, pentru că tarifele practicate nu sunt de natură să suporte o creştere a salariilor. Motivele sunt competiţia, piaţa fragmentată, o serie întreagă de alte cauze. Şi atunci vom avea o presiune pe preţuri, pentru creşterea lor, fapt care se vede deja în piaţă, unde tarifele, după cea mai recentă mărire a salariului minim pe economie, au crescut cu circa 15%. Beneficiarii erau obişnuiţi cu servicii ieftine, iar bugetele lor de securitate nu erau gândite pentru creşteri constante şi continue. La presiunea furnizorilor probabil că vor răspunde cu o reducere a nivelului de servicii“, spune Badea. Pe de altă parte, reducerea cantitativă nu poate să treacă dincolo de menţinerea unor măsuri de securitate care să ţină riscul la un nivel acceptabil; clienţii trebuie să îşi păstreze nivelul de securitate în zona acceptabilului, dar fără să depăşească bugetele în mod semnificativ.

Cum s-ar putea adapta companiile la noua situaţie? GSS lucrează de mult timp în sectorul petrolier şi a integrat serviciile de pompieri în securitate. Am constatat că există nişte sinergii între cele două servicii, pe care le puteam valorifica. Este vorba de un nou model al serviciului integrat, astfel încât la sfârşitul acestui proces să ai un nivel de siguranţă pe partea de incendiu, dar şi un nivel de risc acceptabil pe partea de securitate, construite cu optimizări care să ducă la reduceri de costuri şi la creşterea eficacităţii serviciilor“. Practic GSS are un management integrat, care administrează ambele servicii; mai mult, pompierul poate contribui la la supravegehre, iar agentul de pază poate asigura o primă intervenţie în cazul unui incendiu. Compania a investit într-o platformă digitală care include sistemul de detecţie a eventualelor pătrunderi în unitate, dar şi sistemul de detecţie a incendiilor.

Platfoma ajută la gestionarea forţei de reacţie, practic sunt perechi de ochi şi perechi de braţe suplimentare, care pot acţiona, şi nu haotic, ci coordonate de respectiva platformă, un soft de management integrat al serviciilor de securitate şi împotriva incendiilor. Şi agenţii de securitate, dar şi pompierii au fost dotaţi cu camere care transmit live de la locul intervenţiei către dispecerat, iar managerul poate să decidă dacă trebuie să angajeze alte resurse sau ce substanţe trebuie folosite la stingerea incendiilor.“

Cel mai ieftin nu înseamnă cel mai bun.

Între 2013 şi 2014 numărul agenţilor de pază a scăzut cu 29.000, din cauza scăderii bugetelor de securitate şi a creşterii preţului forţei de muncă. Federaţia Serviciilor de Securitate reprezintă cam 35% din angajaţi din cei circa 100.000 din sistem, dar cam 65% din cifra de afaceri totală, pentru că în asociaţie au intrat firmele mari.

Achiziţiile publice de servicii de securitate reprezintă cam 50% din toată piaţa şi se fac, spune Badea, în baza criteriului preţului celui mai mic. „Sunt 1.600 de firme de securitate, pe o piaţă foarte fragmentată. Există tendinţa de a reduce preţul la cel mai scăzut nivel posibil, iar scăderile acestea nu mai pot avea loc fără nerespectarea legislaţiei, pe partea de muncă, pe partea de fiscalitate sau pe partea de legislaţie specifică. Au fost destul de mulţi care, din dorinţa de a câştiga licitaţii, au mers dincolo de ce se putea face în mod legal. Au existat tot felul de scheme de evaziune: se «înnegreau» banii, de exemplu, adică o firmă care încasa foarte mulţi bani îşi achiziţiona nişte servicii fictive, de unde scotea bani şi plătea angajaţii din sacoşă, fără să urmeze circuitele financiare normale. Sunt firme mari care au făcut aşa, primele trei ca cifră de afaceri din ţară sunt în această situaţie. Foarte mulţi proprietari şi administratori, de ordinul zecilor, au fost puşi sub acuzare“, spune Gabriel Badea.