Explicatia performantei bulgaresti la capitolul inflatie sta, pe de o parte, in criza care a domolit consumul si activitatea economica, deci si cresterea preturilor, iar pe de alta parte in felul cum a evoluat plafonul maxim de inflatie acceptat pentru tarile candidate la adoptarea euro. Mai exact, plafonul respectiv e actualizat lunar pe baza mediei din acele tari ale UE care au avut cea mai scazuta inflatie, la care se adauga invariabil 1,5%. In februarie, media a fost data de Germania (0,2%), Luxemburg (0,4%) si Cehia/Austria (0,4%), astfel incat rata inflatiei din Bulgaria, de 1,8%, a fost usor sub plafonul de 1,83%.

Unii economisti sunt insa sceptici, scrie Dnevnik, cu argumentul ca incadrarea in plafon nu inseamna neaparat si ca Bulgaria indeplineste criteriul general de stabilitate a preturilor cerut de Banca Centrala Europeana, atat pentru ca victoria din februarie e fragila (in ianuarie, tinta a fost ratata la limita), cat si pentru ca nu se stie daca, in conditiile crizei, autoritatea monetara europeana va mentine acelasi mod de calcul si pe viitor. Inainte de declansarea crizei, Bulgaria a avut probleme cu stapanirea inflatiei; cu numai un an in urma, inflatia medie anuala a depasit 11%, si numai regresul economiei a schimbat situatia. Bulgaria intentiona sa intre inca de anul acesta in ERM II - mecanismul european al ratelor de schimb, pregatitor pentru accesul in zona euro - dar recesiunea a schimbat planurile: ministrul de finante Simeon Djankov crede posibila trecerea la euro in 2013, an in care se incheie mandatul actualei guvernari. In afara de inflatie, celelalte doua criterii principale sunt deja indeplinite - deficitul bugetar sub 3% din PIB si datoria publica sub 60% din PIB (sub 20%, cel mai mic nivel pe ansamblul UE).

Saptamana trecuta, Comisia Europeana a facut cunoscuta evaluarea planului fiscal pe trei ani al guvernului bulgar, evaluare pozitiva in ansamblu, ceea ce sporeste optimismul Sofiei in privinta sanselor tarii de intrare in zona euro. "Data fiind necesitatea de a asigura o convergenta sustenabila, Bulgaria este chemata sa continue aplicarea unor politici fiscale stricte si a reformelor structurale planificate", suna textul raportului Comisiei. "Perspectiva fiscala apare ca restrictiva in 2010, in general neutra in 2011 si cu o marja pentru o anumita relaxare in 2012", sustine raportul, care tine cont de intentia guvernului bulgar de a realiza un buget aproape echilibrat anul acesta, urmat de doi ani cu un excedent in jur de 0,1% din PIB. Pentru a-si sustine planul, autoritatile intentioneaza sa reduca veniturile angajatilor din sectorul public si ale pensionarilor si sa vanda prin bursa de la Sofia participatiile minoritare ale statului la 55 de societati.

Pe scurt:

• ENERGIE

  Polonia redescopera energia atomica. Prima centrala nucleara din Polonia va fi construita in orasul Zarnowiec din nordul tarii, care a fost ales din 28 de posibile amplasamente de pe teritoriul tarii, a anuntat Hanna Trojanowska, ministrul adjunct al economiei, citata de site-ul TheNews.pl. Alegerea s-a facut in functie de 17 criterii, intre care accesul la apa pentru racirea reactoarelor (gratie apropierii de Marea Baltica si de lacul Zarnowieckie), riscul seismic redus al zonei si gradul de informare a populatiei in privinta productiei de energie nucleara. Autoritatile ar dori ca viitoarea centrala sa fie construita si functionala pana in 2021. Orasul a fost ales in anii '80 pentru un prim proiect nuclear, al unei centrale cu patru reactoare de conceptie sovietica, dar reactiile negative ale populatiei din zona dupa accidentul de la Cernobil din 1986 si schimbarea de regim politic au dus in cele din urma la oprirea proiectului in 1990.

• UNGARIA

  Cu ochii pe bani. Daca va castiga alegerile din aprilie, asa cum arata sondajele, partidul Fidesz din Ungaria, de centru-dreapta, intentioneaza sa schimbe statutul de functionare al Bancii Nationale si sa fuzioneze institutia cu Autoritatea de Stat pentru Supraveghere Financiara, sustine publicatia Figyelo, preluata de Portfolio.hu. Figyelo comenteaza ca in spatele deciziei s-ar afla de fapt dorinta liderului Fidesz, Viktor Orban, de a scapa de guvernatorul Bancii Nationale, Andras Simor, pe care Orban l-a criticat virulent in repetate randuri, pe motiv ca a gestionat complet gresit criza financiara si in general finantele tarii, majorand dobanda cand de fapt ar fi fost necesare reduceri masive ale acesteia. Mandatul lui Simor expira in 2013, asa incat guvernatorul nu poate fi dat jos din functie decat daca Banca Nationala isi schimba statutul de functionare.

• CEHIA

  Nu-i de vina criza. Numai 1% din deficitul bugetar de 7% consemnat anul trecut de Cehia poate fi atribuit efectelor crizei, pentru ca restul este deficit structural, care ar fi aparut chiar daca n-ar fi survenit recesiunea, sustine David Marek, economistul-sef al bancii de investitii Patria Finance, citat de Prague Monitor. Modul cum sunt conduse finantele publice in Cehia este "iresponsabil pe termen lung", considera Marek, desi "din fericire intr-o masura mai mica decat se intampla in Ungaria". Economistul are in vedere costurile mari, de la an la an, ale serviciului datoriei externe, lipsa de preocupare a guvernantilor de a aborda problema sistemului de pensii si faptul ca impozitele si taxele au fost mentinute la un nivel scazut (circa o treime din PIB), in loc ca statul sa se ingrijeasca de finantarea unor investitii mai consistente in educatie si cercetare, necesare pentru transformarea structurala a economiei.