Noul parteneriat strategic anuntat saptamana trecuta intre Daimler si Renault-Nissan are in vedere si constituirea unei arhitecturi comune pentru urmatoarele versiuni ale modelului Mercedes Smart si ale Renault Twingo, masini care urmeaza sa fie produse la Hambach, in Franta, respectiv la uzina Renault din Novo Mesto, Slovenia. Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio si Wind, iar la 17 martie a marcat productia vehiculului cu numarul 3 milioane, un Twingo destinat pietei din Elvetia.

Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator din tara, cu 4,6% din totalul productiei livrate in strainatate, iar pentru anul acesta, odata cu redresarea cererii in Europa de Vest, previziunile sunt bune: desi guvernatorul Bancii Sloveniei, Marko Kranjec, spune ca pe piata interna cererea de consum va stagna, pentru exporturi intrevede o crestere de 5,1%, iar pentru investitii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a dovedit mai moderat, declarand pentru Bloomberg ca sfarsitul crizei n-a venit inca si ca anul acesta se asteapta la vanzari mai slabe pe principalele piete din Europa de Vest - Franta, Germania si Italia. Anul trecut, multumita programului Rabla din Vest, uzina de la Novo Mesto a realizat vanzari de 1,29 miliarde de euro, in special pe seama modelelor Twingo si Clio II.

Problema de fond pe care o vede Bratoz in calea iesirii din criza tine insa nu atat de ritmul de revenire in pietele occidentale, cat de un factor intern: "Slovenia este printre tarile europene cu cele mai mari costuri de productie, iar daca adaugam faptul ca majorarile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta afecteaza competitivitatea companiilor noastre". In ianuarie, guvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucratorii cel mai prost platiti, ceea ce, in opinia oamenilor de afaceri si a analistilor, va duce in cele din urma la adancirea somajului, asteptat sa ajunga anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut, iar la anul sa urce in continuare spre 11,6%.

La majorarea de salariu din ianuarie se adauga evolutia din 2009, cand salariile in sectorul public au urcat cu 6,6% in ciuda recesiunii, in timp ce in sectorul privat, majorarea nu a depasit 1,8%. "Evolutia salariilor e o problema, pentru ca ele cresc mai repede decat productivitatea si valoarea adaugata, ceea ce are consecinte negative pe termen lung", a afirmat guvernatorul Kranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului sa reduca salariile in sectorul public.

Slovenia a fost, inainte de criza, una dintre tarile zonei euro cu cea mai rapida crestere economica, insa anul trecut a fost afectata profund de recesiune, ajungand la o scadere a PIB cu 7,8%, in special pe seama scaderii cererii pe piata interna si a prabusirii activitatii din constructii,

Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din PIB, in crestere fata de 5,5% in 2009, si o inflatie de 1,6%, pentru ca in 2010 inflatia sa coboare usor la 1,4%. Precedentele estimari privind evolutia PIB, venite de la institutul de prognoza al guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibila doar o crestere economica de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste decat estimarea de 0,9% din septembrie trecut.

Diferenta fata de prognoza Bancii Sloveniei, vizand o crestere economica de 1,3%, a fost explicata de guvernatorul Kranjec prin faptul ca banca n-a luat in calcul si potentialele pierderi de pe urma garantiilor de stat. Unul dintre expertii bancii centrale a admis insa ca daca tendinta actuala a indicatorilor economici se pastreaza, in primul rand cea de scadere in continuare a activitatii de constructii, remarcata in ultimele luni, atunci estimarea ar putea fi revizuita la 0,5%. Piata de constructii a scazut cu 21,6% in 2009 din cauza cererii slabe atat in segmentul de locuinte, cat si in domeniul lucrarilor publice, iar Camera de Comert si Industrie a anuntat in martie ca se asteapta la o scadere de inca 15% in acest an.