"Negocierile este posibil să se fi terminat. Totul depinde de Guvernul României şi de primul ministru, dacă încearcă să facă o ofertă serioasă. Toate ofertele avansate sunt în bătaie de joc şi au ca scop să facă afaceri pe seama cetăţenilor români", a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX avocatul Bogdan Grabowski.

"Dreptul de preemţiune deţinut de Guvernul României, care a expirat pe 4 octombrie 2014, se exercită în limitele stabilite de proprietari. Cererea de ofertă este făcută pentru 20 de milioane de euro şi statul român trebuie să spună dacă exercită dreptul de preemţiune. Dacă da, îl exercită la această sumă. Dacă nu acceptă suma, trebuie să propună una foarte apropiată de aceasta. Dacă propune 1 sau 2 milioane de euro, nu avem ce discuta", a mai spus Grabowski.

"Nu trebuie să uităm că este vorba despre Brâncuşi. Dacă statul român consideră că valoarea lui Brâncuşi este de 1 sau 2 milioane de euro, atunci îşi taie craca de sub picioare. Şi mai spun că-i interesează valorile naţionale", a mai declarat reprezentantul proprietarilor sculpturii "Cuminţenia Pământului".

Referitor la existenţa unor posibili cumpărători privaţi, Grabowski a declarat pentru MEDIAFAX că acestea sunt "în stand-by", din cauza faptului că statul român nu este hotărât. "Faptul că doamnele proprietare (Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, n.r.) au mai discutat cu reprezentanţii statului român, deşi dreptul de preemţiune a expirat, a fost o formă de bunăvoinţă din partea lor, ca să nu spună cineva că pun piedici unei eventuale cumpărări a operei", a explicat avocatul.

"Acum, negocierile cu statul român sunt într-un impas evident şi, deocamdată cel puţin, acesta nu dă dovadă de seriozitate. Mai mult ca sigur, următorul proprietar al statuii nu va fi statul român şi asta din cauza statului român", a concluzionat Bogdan Grabowski.

Pe de altă parte, Valeriu Sângeorzan, de la casa de licitaţii Artmark, intermediar al vânzării, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că această situaţie se va prelungi pe termen nedeterminat sau se va reuşi obţinerea unei negaţii la dreptul de preemţiune al Ministerului Culturii.

"Ministerul a mărit puţin oferta, a ajuns la 3 milioane, 3 milioane şi jumătate de euro, sper să nu greşesc. Din păcate, proprietarii consideră nu foarte serioase aceste oferte şi întâlniri, care nu reprezintă o bază de negociere. E saltul foarte mare de la 20 de milioane (preţul evaluat, n.r.) la 1, 2, 3 (ofertele făcute de Ministerul Culturii până în prezent, n.r.)", a declarat pentru MEDIAFAX Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark.

"Cum termenul limită a expirat de mult, acum se stabilesc noi întâlniri. Nu ştim ce se petrece în spate. Există două variante: fie prelungirea acestei situaţii, ceea ce probabil se va întâmpla, fie acordarea negaţiei, pe care noi o tot cerem, dar nu se întâmplă", a mai spus Sângeorzan.

De cealaltă parte, reprezentanţi ai Ministerului Culturii au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că nu există informaţii noi spre a fi comunicate. "Încă nu au căzut de acord cele două părţi, probabil negocierile continuă", au afimat reprezentanţi ai ministerului.

În luna septembrie 2014, sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii "Cuminţenia Pământului".

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat "importanţi colecţionari internaţionali", inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, potrivit Artmark.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie 2014, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

"Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească", a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L. R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie's, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".