Oradea a atras în ultimii 17 ani investiţii private de 1,3 miliarde de euro şi investiţii publice de 1,2 miliarde de euro prin fonduri europene, contribuind semnificativ la creşterea nivelului de trai. Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, explică faptul că miza dezvoltării oraşelor, având cetăţenii în centrul atenţiei, constă în promovarea măsurilor de sporire a atractivităţii pentru noi investiţii şi în stimularea competitivităţii naţionale, astfel încât oamenii să îşi dorească să trăiască acolo, în loc să emigreze.

În 2024, Oradea a devenit primul oraş din afara Capitalei ales pentru organizarea conferinţei *Cities of Tomorrow* de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK), datorită performanţei sale în atragerea de investiţii europene şi private, care asigură zeci de mii de locuri de muncă. Mai mult, Oradea a atras cea mai mare investiţie de tip green-field din ultimii ani – compania finlandeză Nokian construind o nouă fabrică de anvelope de 650 de milioane de eu-ro. „Alegerea a fost simplă în privinţa locaţiei. Oradea este un model pentru România, demonstrând cum oraşele pot deveni un succes şi o perspectivă reală pentru cetăţeni. Prin evenimentul *Cities of Tomorrow*, ne dorim să promovăm dezvoltarea oraşelor din România astfel încât cetăţenii să îşi dorească să locuiască şi să muncească în aceste oraşe. AHK România doreşte să reducă migraţia spre Vest şi să atragă companii germane în oraşe şi regiuni cu perspective de dezvoltare sustenabilă pe termen lung,” a declarat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Ilie Bolojan a condus dezvoltarea Oradiei în ultimii 17 ani, întâi ca primar, iar din 2020 ca preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, extinzând acum zona urbană pentru a oferi spaţiu suplimentar de dezvoltare companiilor locale. „AHK ne-a inspirat prin perseverenţa de a organiza *Cities of Tomorrow* şi prin exemplele lor de bună practică. Dezvoltarea se face prin profesionalism şi perseverenţă, şi nu neapărat prin implicarea membrilor de partid, iar uneori este necesar să mergi împotriva curentului. Noi am investit în sistemul de termoficare, cel mai extins din România, inspirându-ne din modelul german, unde costurile de încălzire sunt cu 10% mai mici decât cele ale încăl-zirii convenţionale pe gaz. Ne-am inspirat şi din sistemul de reabilitare a clădirilor, aplicând supraimpozitare şi susţinere financiară pentru proprietari. În acest fel, am realizat o simbioză între dezvoltarea urbană şi economică a oraşului,” a precizat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

Luna trecută avut loc inaugurarea oficială a Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Bihor, un centru de excelenţă dedicat inovaţiei şi cercetării în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. Investiţia de 8,8 mil. euro a fost finanţat în proporţie de 60% de CJ Bihor şi 40% fonduri europene.

Oradea este un oraş în creştere. Creşterea vine din oportunităţi şi un mediu locuibil atractiv. Trebuie să asigurăm siguranţă, oportunităţi pentru tineri şi o reducere a impactului asupra mediului. - Mihai Jurca, city manager, Oradea

Ambasada Germaniei consideră Oradea un exemplu de bune practici, punând accent pe sistemul de termoficare care utilizează resursele de apă termală aflate sub oraş. „Spitalul, sistemul modern de termoficare şi cele 70 de noi branşamente realizate în 2023 sunt exemple de bune practici în dezvoltarea urbană şi regională. Ne aflăm în locul potrivit pentru a discuta despre *postinfrastructură* şi tehnologii emergente, depăşind noţiunea de infrastructură fizică şi trecând la reţele inteligente pentru gestionarea resurselor, adaptate provocărilor actuale, cum ar fi urbani-zarea rapidă şi schimbările climatice,” a declarat Cristina Raicu, director adjunct pentru servicii economice în ca-drul Ambasadei Germaniei.

Oraşul Freiburg, considerat unul dintre cele mai frumoase şi însorite oraşe din Germania, cu o populaţie de aproxi-mativ 230.000 de locuitori, a fost prezentat drept studiu de caz. Dr. Wulf Daseking, fost şef al planificării urbane şi expert în sociologie şi planificare urbană, a explicat că Freiburg are peste 400 km de piste de biciclete, iar 61% din-tre locuitori folosesc bicicleta săptămânal, comparativ cu 39% pentru maşini şi 35% pentru transportul public.

În Vest, investiţiile prioritizează reducerea emisiilor de carbon pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Aceasta nu doar că provoacă temperaturi mai ridicate, ci şi vreme extremă şi fenomene meteorologice care gene-rează pagube de miliarde de euro. Bolile respiratorii, ca efect al poluării aerului, afectează tot mai mulţi cetăţeni la nivel global. În România, numărul cazurilor de boli respiratorii a crescut cu 10% în 2022 faţă de anul precedent, po-trivit datelor Centrului Naţional de Statistică în Sănătate Publică, citate de Ministerul Sănătăţii.

Potrivit Agenţiei Europene de Mediu (AEM), poluarea aerului cauzează anual peste 1.200 de decese premature în Europa în rândul persoanelor sub 18 ani. „Prioritatea trebuie să fie reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Benzina, un combustibil fosil, nu poate reprezenta viitorul. România, ca parte a UE şi semnatară a Acordului de la Paris, trebuie să găsească soluţii pentru a dezvolta locuinţe neutre din punct de vedere energetic şi să formeze specialişti care să faciliteze tranziţia către o economie verde,” a subliniat Wulf Daseking.

În opinia lui Daseking, când coeficientul de utilizare a terenului depăşeşte 1,2, parcările ar trebui să fie realizate subteran, iar în apropierea staţiilor de transport public, dezvoltatorii nu ar trebui să construiască locuri de parcare. „Am implementat această strategie în Germania, şi oamenii au început să folosească tramvaiul. Este un model ce ar putea fi replicat şi în România,” a adăugat el.

Totuşi, dezvoltatorii locali susţin că acest model este greu de aplicat pe piaţa premium, unde familiile deţin adesea 2-3 maşini. România încă suferă din cauza unui transport public deficitar, iar abia recent au fost demarate noi pro-iecte de extindere a reţelei de metrou. Germania, pe de altă parte, a investit de zeci de ani în transport feroviar elec-trificat, de la trenuri la tramvaie, asigurând un transport public funcţional şi eficient.„Nu venim în România pentru a impune un model, ci pentru a prezenta soluţii care pot fi adaptate. O idee este de a direcţiona traficul către o centu-ră ocolitoare, stabilind viteza maximă la 30 km/h în interiorul acesteia. De asemenea, reducerea locurilor de par-care poate transforma spaţiile urbane, aşa cum a fost cazul în Lyon, unde oraşul a devenit mult mai atractiv după eliminarea maşinilor parcate,” a explicat profesorul.

Planul de dezvoltare al Oradiei include măsuri sustenabile, printre care şi extinderea sistemului de termoficare la care se conectează inclusiv clădirile noi. „Oradea este un oraş în creştere. Creşterea vine din oportunităţi şi un me-diu locuibil atractiv. Trebuie să asigurăm siguranţă, oportunităţi pentru tineri şi o reducere a impactului asupra me-diului,” a spus Mihai Jurca, city managerul Oradiei. Conferinţa a abordat şi teme legate de tehnologiile AI, infrastruc-tura viitorului, lanţurile de aprovizionare şi impactul schimbărilor climatice. Jens Hoffmann, reprezentant LAND Germany GmbH, a apreciat faptul că „evenimentul a fost un cadru propice pentru a explora soluţii de tranziţie către oraşe mai ecologice, care atrag talente şi cresc calitatea vieţii.” Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a subliniat că obiectivul conferinţei este promovarea şi dezvoltarea oraşelor viitorului, având cetăţenii în centrul atenţiei. „Un oraş al viitorului înseamnă creşterea calităţii vieţii şi a oportunităţilor de muncă, reducând astfel migraţia şi asigurând o viaţă mai bună pentru toţi locuitorii.”   

Nu venim în România pentru a impune un model, ci pentru a prezenta soluţii care pot fi adaptate. O idee este de a direcţiona traficul către o centură ocolitoare, stabilind viteza maximă la 30 km/h în interiorul acesteia. De ase-menea, reducerea locurilor de parcare poate transforma spaţiile urbane, aşa cum a fost cazul în Lyon, unde oraşul a devenit mult mai atractiv după eliminarea maşinilor parcate. - Dr. Wulf Daseking