Marcel Ciolacu, premierul României, a anunţat o rectificare bugetară „bazată pe un plus de venituri”. Deficitul bugetar este în aer după derapajul puternic la cheltuielile publice. Nu este clar însă în ce sens este pozitivă rectificarea bugetară, în condiţiile în care cheltuielile cresc cu peste 20%, când ar fi trebuit să crească cu sub 10%, conform proiectului de buget.

„Facem şi o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susţin investiţii în 4 domenii esenţiale: Sănătate, Educaţie, Transporturi şi Dezvoltare Regională. Dezvoltarea ţării prin investiţii mari în autostrăzi, şcoli şi spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creştere economică importantă în următorii ani. Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiţii, nu pe risipă prin achiziţii inutile”, a spus premierul Marcel Ciolacu, într-o declaraţie de presă la începutul şedinţei de guvern.

Realitatea din execuţia bugetară arată astfel: cheltuielile de personal, adică cu salariile bugetarilor, ar fi trebuit să crească cu 9% în 2024, dar la şapte luni din an cresc cu 24%. Cu bunuri şi servicii creşterea de cheltuieli trebuia să fie de 5%, dar cheltuielile cresc acum cu 25%. La pensii situaţia este similară.

Este drept că şi investiţiile publice, invocate frecvent de Marcel Ciolacu ca motiv pentru deficitul bugetar, au crescut peste programare: sunt aproape duble la şapte luni din an şi creşterea bugetată era de sub 10%. Cu toate acestea, cheltuielile guvernului cu investiţiile, în afară de fonduri UE care oricum nu generează deficit bugetar, au fost de 33 mld. lei la şapte luni din an. Spre comparaţie, deficitul bugetar a fost de 71 mld. lei  în aceeaşi perioadă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 92 mld. lei, cu pensiile de 129 mld. lei, iar cu bunuri şi servicii guvernul a cheltuit 53 mld. lei. Chiar şi cu creşterea de aproape 100% a cheltuielilor de la buget cu investiţiile, suma cheltuită pentru dezvoltare este mai aproape de suma cheltuită pe dobânzi – 22 mld. lei, decât pe cheltuielile curente, cum sunt salariile şi pensiile.

O rectificare bugetară pozitivă, aşa cum urmează să facă guvernul, presupune o mai mare alocare de bani faţă de buget. Or, această creştere a alocărilor nu se face din venituri, când deficitul bugetar este de 71 mld. lei, ci tocmai din acest deficit, care va creşte. Pentru că orice cheltuială suplimentară la buget merge direct în împrumuturi.

Veniturile au crescut, este drept, şi ele mai mult decât programarea: veniturile ar fi trebuit să crească cu 13%, dar au crescut, la şapte luni din an, cu 15%. Dar creşterea este infimă faţă de avântul cheltuielilor de 23%, faţă de 10%, cât trebuia să fie.

În consecinţă, la şapte luni din an, este clar că deficitul bugetar este într-un derapaj major, în cea mai mare parte din cauza evoluţiei cheltuielilor bugetare, în special cele grele: salarii şi pensii.

În 17 decembrie 2023, ZF scria, despre proiectul de buget pe 2024: „Guvernul este iar optimist la alcătuirea bugetului din 2024. Veniturile ar creşte cu 13%, iar cheltuielile mai puţin, cu 10%.” Analiştii financiari consultaţi de ZF, mediul de business şi Consiliul Fiscal au spus încă de la creionarea bugetului: veniturile sunt supraestimate şi cheltuielile sunt subestimate.

Iată că, la şapte luni din an, cifrele confirmă. Cu toate acestea, guvernul Ciolacu se pregăteşte să facă o rectificare bugetară pozitivă, „bazată pe creşterea de venituri”.