Cand precedentul premier japonez a vizitat sanctuarul Yasukuni, pe care China il condamna ca onorand militarismul Japoniei din cel de-al doilea Razboi Mondial, actul a fost descris drept "sfidator". Cand Statele Unite au bombardat ambasada chineza din Belgrad in 1999, Beijingul a calificat actul drept "flagrant".

Coreea de Nord, un aliat ideologic neclintit, a avut relatii din ce in ce mai tensionate cu China in ultimii ani. Dar abia pe 9 octombrie, la putin timp dupa ce Coreea de Nord se pare ca a detonat un dispozitiv nuclear, China a acuzat-o de violare "sfidatoare" a angajamentelor sale internationale.

Terminologia este doar un indiciu ca un test nuclear inseamna calcarea liniei rosii pentru China, care si-a dedicat ani de neobosit efort diplomatic si si-a riscat relatia delicata cu Statele Unite, pornind de la premisa ca poate furniza o solutie pasnica si negociata la impasul cu Coreea de Nord.

Aceasta politica, spun analistii chinezi, pare sa fi esuat, iar actiunea Coreii de Nord pune Beijingul in situatia de a adopta o abordare mai dura. Ambasadorul chinez la Natiunile Unite a spus pe 10 octombrie ca s-a cerut un "raspuns prudent", dar liderii chinezi au vazut sanctiunile cu grad crescut de punitivitate ca de nedorit si contraproductive. Cativa importanti experti chinezi in politica externa au spus ca elita tarii ramane si ea puternic divizata in legatura cu doua chestiuni: pe de o parte, distanta pe care China trebuie sa o ia fata de vecinul sau si, pe de alta, pana unde trebuie sa mearga apropierea de administratia Bush. "Hanran" a fost folosit la adresa Coreei de Nord pentru prima data. Dar Japonia si SUA, care sunt in favoarea celui mai drastic raspuns, au fost "hanran" ani intregi.

"China este dezamagita si suparata si va fi dispusa sa sprijine sanctiuni mai puternice", a spus Jin Canrong, un expert in politica externa la Universitatea Populara din Beijing. "Dar cred ca nu se poate spune ca va fi o schimbare drastica. Este inca o problema de echilibru." Motivul pentru care este destul de improbabil sa asistam la o schimbare politica majora, spun Jin si alti experti, ar fi acela ca Phenianul a crescut brusc tensiunile fara a schimba fundamental calculele Chinei privind interesele sale nationale.

Prioritatile sale raman, in primul si in primul rand, promovarea dezvoltarii economice interne, cheia longevitatii pentru Partidul Comunist Chinez, aflat la guvernare. Grijuliii si autoritarii lideri chinezi au ajuns de mult la concluzia ca generarea unei cresteri mari a produsului intern brut necesita o relatie buna cu marile puteri ale lumii, granite sigure si piete deschise - intr-un cuvant, stabilitate. China ar vrea sa obtina denuclearizarea peninsulei coreene, dar a aratat destul de putin ca ar aproba razboiul sau o schimbare fortata de guvern ca o modalitate acceptabila de a atinge acest tel.

"Miezul problemei nu este arsenalul nuclear", spune Shen Dingli, un important expert in securitate la Universitatea Fundan din Shanghai. "Miezul problemei este pacea si stabilitatea. Acesta este inca interesul major al Chinei." In timp ce China a inceput sa gandeasca precum o mare putere in unele privinte, prioritatea sa strategica a fost sa revendice Taiwanul sau cel putin sa impiedice insula sa devina independenta formal de teritoriul chinez. Un conflict in Coreea de Nord sau caderea guvernului lui Kim Jong Il ar putea afecta ambele teluri, spun analistii chinezi. Un razboi este vazut drept cea mai proasta solutie, cu potentialul de a da nastere unui val de refugiati in China si chiar cu riscul de a extinde conflictul care ar ameninta intinsa perioada de armonie din nord-estul Asiei. Chiar si o schimbare pasnica in Coreea de Nord ar putea aduce un guvern nou pro-american la granita nord-estica a Chinei, in vreme ce tara nu stie cum sa abordeze guvernul pro-american din Taiwan, de la frontiera sa sud-estica.

"China trebuie sa continue sa se uite la Coreea de Nord prin prisma Taiwanului", zice Shed. "Nu te poti astepta ca China sa-si abandoneze complet aliatii, in timp ce America continua sa sprijine Taiwanul si permite miscarii de independenta sa se dezvolte acolo." Dar analistii spun ca China nu-si permite de asemenea sa se indeparteze de SUA, dar Beijingul a facut in ultima perioada cativa pasi sa-si repare si relatia tensionata cu Japonia. Aceste legaturi ar putea sa depinda de hotararea de a pedepsi Coreea de Nord pentru testul sau nuclear si cel putin sa testeze daca presiunea ferma pe Coreea de Nord o va aduce din nou la masa tratativelor. Dupa unele estimari, China furnizeaza 70% din combustibilul si hrana Coreii de Nord si ar putea aproape sigur sa creeze o criza economica acolo daca incetineste livrarile de-a lungul intinsei si salbaticei sale granite.

In plus, China s-a alaturat Statelor Unite in incercarea de a elimina contrafacerea de catre Coreea de Nord a dolarilor americani si a yuanilor chinezesti, precum si in a stopa folosirea bancilor chinezesti pentru a spala profiturile Coreii de Nord din traficul de droguri, inclusiv amfetamine. Sanctiuni financiare mai aspre ar putea sa priveze si mai departe Coreea de Nord de valuta forte, care si asa ii lipseste. Intrebarea este cat de jos poate sa coboare China ca sa-si mentina cooperarea cu administratia Bush si fara sa inlature cu totul posibilitatea de a aduce Coreea de Nord inapoi la negocieri. "China a incercat sa convinga Coreea de Nord ca tratativele cu restul lumii sunt in interesul ei", spune Zhang Liangui, un expert in Coreea de Nord la Scoala Centrala de Partid, o organizatie de cercetare din Beijing condusa de Partidul Comunist Chinez. "Acum China va trebui sa demonstreze ca, pentru ignorarea acelui sfat, trebuie platit un pret." Zhang spune ca anuntul Coreii de Nord a semanat cu o palma peste obrazul Chinei. Chiar daca telul ramane o solutie negociata, spune el, China trebuie sa arate in primul rand ca este pregatita sa ia o atitudine mai ferma inainte ca Phenianul sa cedeze.

Susan L. Shirk, un oficial de la Departamentul de Stat responsabila cu Asia de Est in timpul administratiei Clinton, spune ca ea crede ca testul nuclear s-ar putea dovedi un punct de cotitura pentru abordarea problemei de catre China. Va forta, spune ea, China sa aleaga intre Coreea de Nord si un consens international condus de Statele Unite decat sa se imparta intre cele doua. 

Ea spune ca momentul ales de Coreea de Nord pentru anunt - la o zi dupa ce presedintele Hu Jintao a fost vizitat de noul premier japonez Shinzo Abe - a subliniat riscurile pentru conducerea Chinei. "Daca nu actioneaza hotarat, ar putea sa strice tot ce au reusit sa faca cu Japonia, in vreme ce o sa-si deterioreze serios relatiile cu Statele Unite", mai spune Suan Shirk. "Coreea de Nord le-a dat cu adevarat o lovitura."

Chiar si asa, multi analisti chinezi vad Coreea de Nord ca pe un bun strategic. O fi ea iresponsabila si nu respecta legile, dar apartine mai mult Chinei decat SUA. Sacrificarea unui aliat pentru a ajuta la atingerea scopurilor Americii de a opri proliferarea arsenalelor nucleare ar putea necesita un consens mai puternic in interiorul elitei chinezesti. "Nu cred ca liderii chinezi sunt dispusi sa investeasca capital politic major in aceasta problema", a spus Jin de la Universitatea Populara. "Ar prefera sa o faca dupa atingerea consensului. In acest moment este o dezbatere aprinsa, dar nici un fel de consens."