Săptămâna trecută, Amazon a anunţat că va lansa un documentar „din culise” despre Melania Trump, produs chiar de viitoarea primă doamnă a SUA. Se pare că gigantul tehnologic a plătit 40 de milioane de dolari pentru acest contract exclusiv, la scurt timp după ce a donat 1 milion de dolari comitetului de inaugurare a lui Donald Trump şi s-a angajat să transmită ceremonia în direct prin serviciul său Prime, potrivit Financial Times.

Înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a renunţat la planurile The Washington Post - publicaţie deţinută de el - de a sprijini contracandidatul democrat al lui Trump. După alegeri, Bezos a lăudat „energia lui Trump privind reducerea reglementărilor” şi a participat la o cină personală cu viitorul preşedinte la proprietatea sa, Mar-a-Lago.

Această apropiere între Bezos şi Trump reflectă tendinţa generală a directorilor de companii din SUA de a se adapta la schimbările politice generate de victoria electorală a lui Trump şi de controlul republican asupra ambelor camere ale Congresului. Miliardarii din tehnologie, liderii financiari şi cei din marile companii de consum se aliniază unui climat politic mai conservator.

Această mişcare aminteşte de graba companiilor din 2020 de a sprijini cauzele de justiţie socială în urma uciderii lui George Floyd.

În prezent, însă, multe corporaţii îşi schimbă abordarea faţă de clienţi, angajaţi şi societate, în ton cu noile orientări conservatoare.

Acţiunile includ vizite frecvente ale directorilor executivi la reşedinţa lui Trump din Mar-a-Lago, donaţii generoase şi eforturi de colaborare cu persoane din cercul său apropiat. Aceste demersuri par să fie menite să câştige favorurile unui lider cunoscut pentru criticile publice aduse companiilor şi executivilor pe care nu îi simpatizează.

Totodată, victoria lui Trump a accelerat o revenire către poziţii sociale şi politice mai conservatoare şi o promovare a capitalismului neîngrădit. Companiile au început să desfiinţeze departamentele de diversitate, echitate şi incluziune, să reducă sprijinul pentru organizaţiile care promovează diversitatea rasială şi să abandoneze grupurile dedicate combaterii schimbărilor climatice. De asemenea, au eliminat orice element ce ar putea fi perceput ca „woke” din declaraţiile publice, documentele corporative şi campaniile publicitare.

Victoria electorală a deschis, de asemenea, calea pentru ca liderii de companii să susţină politici conservatoare, inclusiv reducerea taxelor şi promovarea rolurilor tradiţionale de gen.

„Există o presiune conservatoare în acest climat politic, iar oamenii doar anticipează schimbări administrative, ajustându-şi strategiile în consecinţă”, a declarat Trier Bryant, fost director de diversitate la Goldman Sachs şi Twitter.

Un exemplu recent al schimbărilor în cauză este Meta, care săptămâna trecută a făcut mai mulţi paşi semnificativi în această direcţie. Compania a renunţat la politicile stricte de moderare a conţinutului, l-a inclus în consiliul său de administraţie pe Dana White, un prieten apropiat al lui Trump şi director executiv al Ultimate Fighting Championship, şi a transferat şeful de diversitate al firmei pe o altă poziţie, renunţând în acelaşi timp la obiectivele de diversitate rasială şi de gen pentru manageri şi furnizori.

Fondatorul Meta, Mark Zuckerberg, a participat ulterior la un podcast găzduit de Joe Rogan, un susţinător al lui Trump, unde a criticat companiile „castrate cultural”. „Cred că o cultură care sărbătoreşte agresivitatea într-o oarecare măsură are merite care pot fi extrem de pozitive”, a declarat Zuckerberg.