♦ Circa 70% dintre pacienţii români se tratează cu un medicament generic, adică un produs care apare pe piaţă după ce brevetul medicamentului original expiră şi este mai ieftin, având aceeaşi eficienţă ♦ Noile reglementări de la nivel european pun o presiune şi mai mare pe industria producătoare de medicamente ♦ Medicamentele cu volume mari, cum este paracetamolul, riscă să fie scumpite pentru a putea fi produse în continuare ♦ Ce soluţii propune industria farmaceutică locală?

O directivă europeană privind tratarea apelor reziduale, care are termen de implementare în următorii doi ani şi jumătate, poate scoate de pe piaţă anumite medicamente sau le poate scumpi cu cel puţin 50%. Este cazul paracetamolului, unul dintre medicamentele cu cele mai mari volume.

Producătorii de medicamente generice din România de sub umbrela asociaţiei de profil cer facilităţi fiscale proporţionale cu investiţiile în fabricile locale, scăderea taxei clawback, dar şi măsuri de susţinere a producţiei în România de materii prime, pentru a limita dependenţa de China sau India, de unde le importă în prezent.

„Directiva europeană de tratare a apelor reziduale va fi aprobată în Consiliul Europei. Am intervenit să existe o amânare a implementării, dar intervenţia noastră a venit foarte târziu şi ea va fi aprobată. Are ca termen de implementare 30 de luni. Toată lumea a luat de bun acel calcul de impact făcut de Comisia Europeană, când au apărut şi alte calcule făcute de agenţii de mediu, industria a realizat care este impactul asupra producătorilor de medicamente. Estimarea iniţială nu a fost una corectă“, a spus Simona Cocoş, preşedinte al APMGR (Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România) şi directorul general al Zentiva, unul dintre cei mai mari producători locali de medicamente.

Simona Cocoş, preşedinte al APMGR : Impactul va fi şi asupra producţiei locale, sunt multe fabrici de medicamente în România, multe companii mici care vor dispărea de pe piaţă din cauza acestei măsuri.

Fabricile de medicamente şi de produse cosmetice au deja investiţii în echipamente care să limiteze impactul industriei asupra mediului. Prin directiva UE, statul va face noi investiţii în alte echipamente, care vor fi susţinute de industrie.

„Impactul va fi şi asupra producţiei locale, sunt multe fabrici de medicamente în România, multe companii mici care vor dispărea de pe piaţă din cauza acestei măsuri“, a transmis preşedinta APMGR.

Impactul calculat de Comisia Europeană va fi de 48%, mai spune Simona Cocoş, creştere de costuri de producţie care se va duce direct în preţul medicamentului. Preţul unei cutii de Paracetamol în prezent este de circa 2 lei în medie. Nu este însă singurul produs ieftin la risc.

Daniel Bran, membru în consiliul administrativ al APMGR: Orice măsură, oricât de mică, va duce la imposibilitatea punerii pe piaţă tocmai a produselor de până în 10 lei.

„Peste 70% dintre pacienţii din România sunt trataţi cu medicamente generice. Orice măsură mai puţin inspirată afectează disponibilitatea acestor medica­mente, influenţează negativ accesul pa­cienţilor la aceste tratamente. S-a actualizat preţul medicamentelor până în 50 lei cu inflaţia, iar taxa clawback a scăzut cu 5%. Este doar un început. Cu 10 lei tratam o afecţiune cronică. Orice măsură, oricât de mică, va duce la imposibilitatea punerii pe piaţă tocmai a produselor de până în 10 lei“, a spus şi Daniel Bran, membru în consiliul administrativ al APMGR.

Posibile soluţii

Simona Cocoş a atras atenţia că în timpul pandemiei industria farmaceutică a sprijinit nevoia de medicamente a pacienţilor români, iar opt din 10 medicamente critice, esenţiale, care tratează boli cronice, sunt generice şi pot fi fabricate în România.

„O problemă a producătorilor locali este faptul că suntem între ministere. Partea de dezvoltare, de investiţii nu este reglementată de niciun minister. La ministerul economiei nu există un departament care să se ocupe de industria farma“, a mai adăugat ea.

La capitolul soluţii, facilităţile fiscale pentru fabricile care fac investiţii în România, în producţia locală de medicamente ar ajuta domeniul să devină atractiv pentru companii şi pentru investiţii. Despre acest subiect a vorbit în mai multe rânduri şi Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medicamente cu fabrici locale. Acest lucru se poate traduce şi într-o independenţă mai mare în ceea ce priveşte producţia de medicamente, un domeniu critic mai ales în timp de criză.

În plus, ajutoarele de stat nu au criterii aplicabile industriei farma, una extrem de reglementată.

„Noi folosim materii prime pe care nu le găsim în România, ne-am dori ca guvernul să aibă în vedere finanţarea investiţiilor în producţia de materii prime în România“, a mai spus Simona Cocoş.

Industria locală a producţiei de medicamente, un sector cu o importanţă crucială în sta-rea de sănătate a românilor, a cumulat în 2023 afaceri de 6,4 miliarde de lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, arată datele transmise de Registrul Comerţului la solici-tarea ZF.

Cifra de afaceri a tot crescut în ultimii doi-trei ani, cu circa 1 mld. lei de la an la an. De-clinul însă se vede la numărul de companii care au ca activitate fabricarea medicamen-telor sau a preparatelor farmaceutice, dar şi la numărul de angajaţi, o problemă acută a fabricilor locale.

Astfel, în comparaţie cu 2019, cifra de afaceri realizată de industrie a crescut cu 50% în 2023. În aceeaşi perioadă, sunt cu 31 de companii mai puţine şi producţia locală a pierdut aproape 500 de angajaţi.