Magistraţii Tribunalului Dâmboviţa au amânat, luni, pronunţarea în cazul contestaţiei depuse de procurorii DNA la decizia Judecătoriei Găeşti de eliberare condiţionată din închisoare a lui Ioan Niculae, condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare în dosarul "Mită la PSD".

Potrivit reprezentanţilor instanţei dâmboviţene, judecătorii au luat această decizie pentru a fi ataşate la dosar informaţii cu privire la numărul de zile cu care i s-ar putea reduce pedeapsa lui Niculae, ca urmare a elaborării unei lucrări ştiinţifice, dar şi pentru a se menţiona ce documente a avut în vedere Comisia de liberare condiţionată de la Penitenciarul Găeşti şi pentru a fi depuse actele normative interne ce au stat la baza documentelor întocmite de către această comisie.

Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pentru 22 ianuarie.

Judecătoria Găeşti a decis, în 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat, iar hotărârea, care nu a fost definitivă, a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Tribunalul Dâmboviţa.

Judecătoria Găeşti arăta în motivarea deciziei prin care a hotărât eliberarea condiţionată a lui Ioan Niculae că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi din închisoare.

Astfel, instanţa menţiona că pe parcursul executării pedepsei Niculae a participat la 22 de programe educaţionale şi a desfăşurat activităţi lucrative.

“Din caracterizarea depusă la dosar reiese că petentul a avut un comportament apreciat ca fiind «bun în perioada analizată» faţă de personal şi faţă de colegii săi, a fost recompensat de două ori în total, nu a fost niciodată sancţionat disciplinar”, se preciza în motivare.

De asemenea, instanţa mai reţinea că Ioan Niculae nu are antecedente penale, “ceea ce înseamnă că reeducarea sa şi cultivarea în conştiinţa sa a respectului faţă de valorile sociale se pot realize mai uşor”.

”Constatând că petentul condamnat, pe parcursul executării fracţiunii de pedeapsă, a fost stăruitor în muncă, disciplinat şi a dat dovezi temeinice de îndreptare, instanţa apreciază că deţinerea în continuare a acestuia nu mai este necesară, timpul în care a fost privat de libertate fiind suficient pentru ca scopul preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei să fie îndeplinit”, se arăta în motivare.

În 22 septembrie, Tribunalul Dâmboviţa a respins o solicitare a lui Ioan Niculae de eliberare condiţionată, considerând că cererea este nefondată. Judecătorii de la Tribunalul Dâmboviţa a menţinut astfel o decizie din 31 august, prin care Judecătoria Găeşti i-a respins omului de afaceri cererea de eliberare condiţionată.

În motivarea deciziei din 31 august, magistraţii Judecătoriei Găeşti arătau că omul de afaceri Ioan Niculae nu a fost eliberat condiţionat deoarece perioada scurtă petrecută în închisoare nu a convins instanţa că s-a îndreptat.

Magistraţii au motivat că Ioan Niculae îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată.

"Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate", se arăta în motivarea de atunci.

În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe patronul grupului SC Interagro SA Ioan Niculae, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD". În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.