Modernizarea şi extinderea re­ţelei de cale ferată reprezintă o par­te importantă din noua stra­te­gie de dezvoltare eco­no­mică prezentată recent de guvernul Poloniei, care îşi descrie planul, bazat pe investiţii masive, ca istoric. Şi nu trebuie să fie de mirare, având în vedere că industria poloneză a fost construită pe calea ferată. Până în 2032, Polonia va investi echivalentul a 43 de miliarde de euro în căile sale ferate, a anunţat premierul Donald Tusk.

Aceste investiţii vor ţinti, printre altele, transportul de marfă spre şi dinspre porturile poloneze. „La sfârşitul deceniului, capacitatea de manipulare a mărfii în porturile Poloniei ar trebui să fie triplă“, a precizat oficialul. Aceasta înseamnă că o bună parte din investiţiile anun­ţate pentru dezvoltare economică se vor duce şi în porturi. Până atunci, atenţia este pe detalii. Spre e­xem­plu, pro­iec­te majore de electri­ficare a li­ni­i­lor feroviare principale şi secundare.

Polonia nu are cea mai mare densitate a căilor ferate din regi­u­ne. Acest titlu îi re­vi­ne Cehiei - 123,2 m de linie de cale fera­tă/ km² în 2023 -, căreia îi urmează Un­garia - 81,5 m/km². În cazul Po­lo­niei, indicatorul este de 63,6 m/km².

România are doar 45,3 m/km². Densita­tea poate depinde de relief, iar România este cea mai muntoasă dintre ţările analizate.

În propriul plan de dezvoltare economică, Ungaria prioritizează construcţia de autostrăzi şi drumuri rapide, o mare parte din fabricile şi uzinele industriale, în majoritate ale unor com­panii străine, prin care guvernul încearcă să rein­dus­trializeze forţat ţara, fiind amplasate în apropierea autostră­zilor. Aceasta în timp ce transpor­tul feroviar este considerat neglijat, mai ales cel pe linii secundare.

Dar a­ceasta nu înseam­nă că statul nu investeş­te în căile ferate. Guvernul a anunţat la sfârşi­tul anului tre­cut cel mai mare proiect de con­strucţii feroviare din Marea Câmpie Ungară din ultima sută de ani, scrie Hungary Today. Pla­nul este de a chel­tui echivalentul a 1,5 mili­arde euro pe dezvol­ta­rea liniei Szeged-Kecske­mét-Cegléd-Budapes­ta, iar scopul este de a îm­bunătăţi mobilitatea forţei de muncă în regiu­ne. Culoarul leagă sudul ţării de capitală. În Szeged şi-a construit o fabrică nouă colosul auto chinez BYD. Aceasta va începe producţia la sfârşitul acestui an. Linia va deservi şi uzina auto pe care BMW o are la Debreţin (est).

„Un alt scop este mobilitatea mărfii, de a face mai uşor pentru produse să ajungă pe pie­ţele din Europa de Vest“, a explicat ministrul construcţiilor şi transportului János Lázár atunci când a anunţat investiţia. Secţiunile Szeged-Kiskunfélegyháza şi Kiskunfélegyháza-Cegléd vor fi reconstruite. Ultima va avea linie dublă. Lucrările de construcţie, modernizare şi electrificare vor fi finanţate din bani europeni, dar şi din împrumuturi luate de stat. Planul este parte dintr-o strategie mai cuprinzătoare care ar trebui să ducă la repararea a 14 linii feroviare principale.

Vor fi modernizaţi 500 km de cale fera­tă, iar pentru achiziţionarea de material rulant vor fi alocate 4 miliarde euro. Cel mai probabil vor fi cumpărate locomotive second-hand în sta­re mai bună decât cele folosite în prezent, a precizat ministrul Lázár, care a subliniat că tre­nurile cu care maghiarii sunt obişnuiţi să călăto­rească sunt vechi de 60 de ani. În Polonia, com­pania de infrastructură feroviară PKP PLK insistă pe electrificare.

Cel mai recent plan prevede instalarea de linii electrice pentru sute de kilometri de cale ferată în următori ani.

Modenizarea priveşte atât liniile principale, cât şi secundare, notează The Warsaw Voice. Electrificarea este o soluţie bună pentru că politica Uniunii Europene este de a descuraja achiziţionarea de trenuri diesel-electrice. Trenurile poluante nu sunt subvenţionate. Apoi, soluţii alternative precum trenuri cu propulsie pe hidrogen sau cu baterii sunt mult prea scumpe pentru operatorii feroviari polonezi.

Electrificarea ar permite conexiuni mai lungi, în condiţiile în care alternarea secţiunilor electrificate cu cele neelectrificate presupune schimbarea locomotivelor, ceea ce înseamnă timp pierdut. Iar liniile electrificate permit folosirea unor trenuri cu locomotive mai puternice, care pot trage după ele vagoane cu mai multă marfă sau mai mulţi călători.

În Polonia, gradul de electrificare a căii ferate este de 62,5%, cam la nivelul Spaniei, Franţei şi Germaniei. O bună parte din linii au fost electrificate în vremea comunismului, procesul stagnând până de curând. În ultimii ani, au fost electrificate trei secţiuni lungi: Lublin - Stalowa Wola (95 km), Tarnobrzeg - Rzeszow (67 km) şi Wegliniec - Zgorzelec (27 km). De asemenea, de doi ani se lucrează la modernizarea şi electrificarea liniei Masurian, care face legătura pe 100 km între Elk şi Korsz. În 2026, când lucrările vor fi gata, distanţa dintre Olsztyn şi Elk (aproape 160 km) va putea fi parcursă în mai puţin de două ore, faţă de două ore jumătate – trei ore în prezent.

Unul dintre principalele proiecte de modernizare feroviară din viitorul apropiat este o secţiune de 200 km a liniei dintre Bydgoszcz şi Gdynia, construită în perioada interbelică pentru transportul cărbunelui. Aceasta este importantă pentru transportul de marfă. Acum, în loc de cărbune, pe acolo vor fi transportate containere înspre şi dinspre porturile Gdynia şi Gdansk. Proiecte de electrificare au fost anunţate şi pentru linii locale, cum ar fi Kepno - Olesnica (50 km). Acest lucru va permite reintroducerea trenurilor după o absenţă de 20 de ani.