♦ Contractul de arendă a terenului agricol ar putea să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani, conform deciziei din 4 octombrie 2022 a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor ♦ Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Senat susţine că un contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani este la limita constituţionalităţii şi ar putea avea efect de bumerang.

Obligativitatea încheierii unui contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani, decizie luată recent de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a iscat mari dezbateri.

Pe de-o parte, marii fermieri sunt de acord cu această decizie pentru că le asigură predictibilitate pentru a face investiţii şi este stabilit de la început preţul pentru arendă, iar pe de altă parte micii fermieri şi pro­prietari de terenuri susţin că ar putea fi păcăliţi, adică să primească un preţ mai mic pentru arendă şi arendaşii să devină stăpâni pe pământul lor.

„Oamenii vor să ne dea pământul să-l lucrăm, dar să facem contract pe un an, pe doi sau pe trei ani. Le e frică să nu le luăm pământul sau să nu câştigăm prea mult pe pământul lor. Încă mai sunt proprietari din perioada comunistă, pensionari de la fabrici care se uită la profitul tău, dacă investeşti şi scoţi producţii bune pe pământul lor. Apoi, sunt acei spărgători de grevă, care dau mai mult într-un an să ia terenul“, spune Marcel Cristurean, care cultivă 22 de hectare cu legume, din care doar 3 în proprietate, în Sighişoara (judeţul Mureş).

Marcel Cristu­rean, un preot pasionat de legumicultură care a pus bazele brandului Legume de Hetiur împreună cu soţia sa Iuliana Cristurean, consideră că era mai simplu ca contractul de arendă să se negocieze liber între arendaş şi arendator.  „Este la limita constituţionalităţii (contractul de arendă pe o perioadă de minimum 10 ani – n. red.). În plus, va avea un efect de bumerang. Proprietarii de teren vor refuza să mai facă contracte de arendă, pentru că vor exista probleme atunci când vor dori să vândă terenul şi se tem că vor fi puţini arendaşi interesaţi să plătească un preţ corect, ştiind că au contract pe următorii 10 ani. (...) Preţul arendei este pe 10 ani, iar acum arenda este în creştere de la an la an şi astfel proprietarii se feresc de contracte“, spune George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat.

În România, peste 90% din exploataţiile agricole, adică circa 3 milioane, lucrează până în 5 hectare, iar pentru acestea extinderea este mai greoaie, astfel că o piaţă liberă i-ar fi ajutat să crească mai rapid. Mai mult, marii fermieri pot plăti un preţ mai avantajos pentru arendă şi un fermier cu până în 5 hectare nu au niciun cuvânt de spus, pentru că se intervine printr-o modificare a Codului Civil într-un contract între părţi. Spre exemplu, dacă această modificare ar apărea şi la contractul de închiriere a unui imobil, fiind impusă, ipotetic, o perioadă de minimum 5 ani între părţi, ar destabiliza piaţa.

„Noi ne putem agăţa de faptul că e reglementat contractul de arendă, dar înţelegerea pentru a lucra pământul depinde de noi. Dacă eu mă înţeleg cu fermierul să mi-l dea pe un an şi am interes să îl lucrez, îl iau aşa şi reînnoim contractul anul viitor”, susţine Marcel Cristurean.

El spune că în prezent are un contract de arendă pentru un teren pe o perioadă de 10 ani, pentru că aşa s-a înţeles cu proprietarul acestuia, menţionând că pentru producţia de legume este greu să scoată banii investiţi doar într-un an. Astfel, susţine că un contractul de arendă pentru o perioadă 10 ani l-ar ajuta pentru a face investiţii, dar l-ar şi încurcă, pentru că proprietarii de terenuri nu-şi doresc să arendeze pe o perioadă atât de lungă.

Totodată, agricultura românească este foarte polarizată, pentru că pe de o parte deţine cele mai multe ferme mici şi pe de altă parte cele mai extinse exploataţii din UE. Fermele mici de?in 37,9% din terenul agricol al ??rii, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%, conform datelor de la INS. Astfel, reglementarea contractului de arendă între două parţi private ar putea fi în favoarea uneia dintre ele, în acest caz în favoarea marilor fermieri.

„Este corect să ai un contract de arendă pe minimum 10 ani, pentru că, în cazul meu, dacă vreau să fac o investiţie într-un sistem de irigaţii şi după ce o termin îmi cere proprietarul terenul, pentru că este al lui, nu am curajul să mai investesc. Dacă contractul de arendă este pe 10 ani, deja ai o garanţie că îţi amortizezi investiţia”, spune Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici din judeţul Arad, care lucrează peste 7.500 de hectare şi creşte anual 50.000 de capete de porci şi 3.000 de vaci de carne şi de lapte.

Cu toate acestea, el crede că este nevoie de o portiţă în contract ca arendaşul să poată returna terenul proprietarului în condiţii deosebite. „Eu sunt maleabil. Dacă cineva mi-a dat terenul în arendă şi între timp i-a fost aprobată o investiţie cu co-finanţare din fonduri europene şi vine să-mi spună că vrea terenul înapoi, i-l dau. Sau poate are un necaz omul şi vrea să-l vândă ori n-a putut să-l lucreze o vreme şi acum poate, iar noi ne-am folosit de el şi am câştigat şi e normal să-l returnăm”, consideră Muscă.

Nicu Temciuc, preşedintele Cooperativei Agricole Baza Siloz Cereal Grup din judeţul Botoşani, formată din 49 de fermieri ce cultivă în total o suprafaţă de 5.500 de hectare cu cereale, afirmă că un contract de arendă pe o perioadă de 7-10 ani este util atât pentru fermieri căci le oferă suport pentru investiţii, dat fiind că în primii 3 ani se fac investiţii pentru a aduce terenul la o formă optimă, scăpând de boli şi buruieni.

„Multe fonduri de investiţii sau multinaţionale care nu lucrează terenul ni-l lăsau doar pentru 1 an în arendă şi speculează preţul arendei. Acum, arenda este de 1.200 – 1.500 de kilograme la grâu. Dacă facem un contract pe o anumită arendă pe 10 ani, eu zic că ne putem înţelege la preţ şi să îi dăm omului terenul înapoi sau să facem schimb dacă are nevoie de pământ, iar contractul se poate desfinţa oricând cu acordul ambelor părţi. (...) Anul acesta, de exemplu, am mărit arenda cu 30%, ne-am adaptat în funcţie de inflaţie”, a precizat Nicu Temciuc.

Modificarea art. 1838 din Noul Codul Civil privind contractul de arendă a trecut în data de 4 octombrie 2022 de Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor, fiind stabilit ca contractul de arendă a terenului agricol să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani. Acum, este în dezbatere la Comisia pentru Agricultură din Senat şi nu există un termen privind o decizie finală cu privire la această modificare, potrivit lui George Scarlat.

Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor este Florin-Ionuţ Barbu (PSD), unul dintre oamenii de încredere ai lui Darius Vâlcov, fostul ministru de Finanţe în guvernul lui Victor Ponta, care cu puţin timp înainte de arestarea preventivă a lui Vâlcov a devenit director la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Adrian-Ionuţ Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii - acuzat de abuz în serviciu - şi fost preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţiilor, care în prezent este deputatul PSD Olt Adrian Chensoiu, susţinea, la rândul său, stabilirea unei perioade determinate pentru contractul de arendă - discuţiile iniţiale fiind pentru o perioadă de minimum 7 ani - pentru a elimina din factorii de risc la care este supus fermierul român.

Printre marii fermieri din România, care exploatează cea mai mare parte din teren prin arendare, se numără şi Nutrelo Group, companie deţinută de Valentin Dragnea (80%) şi Gabriel Putinean (20%), unde Liviu Dragnea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor din România şi fost preşedinte al PSD, este director. Compania exploatează peste 10.000 de hectare, din datele ZF, fiind în primele 15 cele mai mari companii din România după suprafaţa cultivată şi unul dintre marii beneficiari de subvenţii, arată datele furnizate pentru ZF de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).