♦ Cu un consum tot mai deprimat de energie electrică, România merge pe repede înainte să îi susţină, din nou, pe producătorii de energie verde cu o schemă de sprijin pe 15 ani de zile, când foarte mulţi spun că de fapt proiectele lor se susţin oricum ♦ Guvernul a aprobat ieri schema de Contracte pentru Diferenţă (CfD), dar nu pune pe masă nicio soluţie pentru a stimula consumul de energie şi pentru a accelera investiţiile în stocare ♦ Ironia este că în timp ce verzii primesc iar un sprijin substanţial, tehnologia în solare este mai ieftină ca niciodată ♦ Practic, schema va avea aceeaşi durată ca a certificatelor verzi, subvenţiile cu care România şi-a hrănit primul val de regenerabile, din perioada 2009-2014 ♦ Diferenţa majoră este că atunci tehnologia costa atât de mult încât proiectele nu erau rentabile ♦ Acum tehnologia este matură, iar alte proiecte, cum este cazul stocării, SMR nuclear sau hidrogen, bat pasul pe loc în lipsa fondurilor.

„Operaţionalizăm azi şi cea mai mare inves­tiţie pentru tranziţia energetică. Vorbim despre 3 miliarde de euro, sumă finanţată din fonduri europene. Este o schemă de ajutor de stat pentru creş­terea producţiei de energie din surse rege­nerabile: eolian, solar fotovoltaic, resurse hidro şi nucleare, hidrogen. Foarte impor­tant este că finanţăm şi tehnologia pentru stocarea energiei. Finalizarea acestor inves­ti­ţii va conduce la un preţ mai mic pe termen mediu şi lung şi o producţie mai mare de energie verde“, a precizat premierul Marcel Ciolacu înainte de şedinţa de guvern de ieri. În cadrul şedinţei, a fost adoptată hotărârea de guvern care stabileşte cadrul general de funcţionare a schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD).

Astfel, în câteva săptămâni, visul dez­vol­tatorilor de energie verde ar putea deveni realitate prin lansarea primelor licitaţii CfD, o altă schemă de sprijin pe care o pune statul la dispoziţia verzilor pentru ca aceştia să dea drumul la investiţii. Princi­pa­lul magnet pentru investitori legat de aceas­tă schemă este garantarea preţului la ener­gie pentru 15 ani. Negocierile vor începe de la 91 de euro/MWh pentru energia solară şi 93 de euro pentru energia eoliană, în con­textul în care preţul energiei spot se află pe o pantă descendentă. Un alt aspect foarte important legat de implementarea schemei este faptul că România va putea utiliza ba­nii din Fondul de Modernizare, 3 miliarde de euro, pentru a finanţa funcţionarea schemei pe timpul duratei sale de viaţă. Cu toate acestea, dacă banii nu vor ajunge, vor fi identificate alte surse, cel mai probabil facturile plătite de toţi consumatorii de energie.

În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea unei contrapărţi. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către contraparte. În cazul de faţă, contrapartea va fi bursa de energie OPCOM.

Potrivit unui comunicat dat ieri de Ministerul Energiei, tehnologiile eligible sunt cele care utilizează resurse eoliene onshore, resurse eoliene offshore, resurse solare fotovoltaice, resurse hidro, resurse nucleare, hidrogen, stocarea energiei. În realitate însă, licitaţiile se vor face numai pentru energie solară şi eoliană.

„Ne dorim o primă licitaţie de succes pentru primele contracte pentru diferenţă: 1.000 MW capacităţi de producţie a energiei solare, respectiv 1.000 MW pentru energie eoliană. Toate procedurile se vor desfăşura în perioada mai-august a.c., cu semnarea contractelor - jalon în PNRR - prognozată pentru septembrie 2024. Împreună cu instituţiile abilitate, ministerul energiei va fi atent să existe proceduri pe deplin transparente şi competitive, pentru a rezulta cel mai bun preţ, proiecte solide şi o tranziţie verde accelerată a României“, a precizat Sebastian Burduja, ministrul energiei. Potrivit acestuia, „în cazul epuizării prognozate sau efective a resurselor financiare alocate din Fondul de modernizare, Ministerul Energiei va identifica modalităţi de acoperire al deficitului CfD si va notifica Comisiei orice modificare a ajutorului existent.“

Tranziţia verde a sectorului de producere de energie din România are loc în contextual în care oricum România are 70% din producţia de electricitate din surse lipsite de emisii de CO2.

A doua licitaţie în cadrul CfD-urilor este programată pentru anul viitor, alţi 3.000 MW în energie solară şi eoliană urmând să fie scoşi la licitaţie.

Aprobarea acestei noi scheme de sprijin pentru energia verde, după cea prin certificate verzi care încă se aplică, vine în contextul în care numeroşi investitori din domeniul energiei regenerabile au spus chiar ei că proiectele se susţin şi singure. Totodată, pe zona de energie solară, tehnologia nu a fost niciodată mai ieftină. De exemplu, în 2023, panourile solare chinezeşti, esenţiale pentru tranziţia energetică europeană, s-au ieftinit cu 42%, până la 0,15$/watt, nivel la care concurenţii europeni sau cei din State pot să tragă obloanele. Dar cea mai serioasă problemă este cea legată de evoluţia consumului la energie, care este în scădere constantă. Această scădere a consumului, dublată de lipsa investiţiilor în unităţi de stocare a energiei face foarte dificilă gestionarea energiei verzi, iar acest lucru se vede în piaţa de echilibrare. Pentru aceste aspecte însă, guvernul întârzie să pună pe masă soluţii concrete. Între timp, doar de la începutul acestui an au fost emise avize de conectare la reţea pentru 6.600 de proiecte de energie verde.