Autori: Daniel Pană, Partener, Servicii fiscale, Cristina Spirescu, Manager Senior, Servicii fiscale – KPMG în România

Contribuabilii care aplică sau doresc să aplice stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare trebuie să ştie că au fost actualizate normele de aplicare a deducerii suplimentare, dar şi că au fost introduse condiţii suplimentare pentru obţinerea unei reduceri a impozitului pe profit plătit, precum obligaţia de a solicita certificarea activităţii de către marii contribuabili. Iată, în detaliu, principalele schimbări intervenite.

Declarat un domeniu strategic pentru dezvoltarea României şi pentru obţinerea creşterii economice, cercetarea-dezvoltarea a trebuit să treacă, la finele anului trecut-începutul acestui an, printr-un proces de înnoire a reglementărilor fiscale, autorităţile urmărind stimularea investiţiilor în astfel de activităţi. Astfel, a fost reglementată organizarea şi funcţionarea Registrului Experţilor, au fost operate modificări ale normelor de aplicare a deducerilor pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, dar şi a normelor metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare. 

CALCULUL REZULTATULUI FISCAL. Începând cu 1 ianuarie, o nouă condiţie necesară acordării deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal se alătură celor deja existente în ordinul anterior - elementele  proiectului de cercetare-dezvoltare vor trebui să conţină şi scopul, şi bugetul proiectului. De asemenea, în categoria activităţilor de dezvoltare tehnologică, normele clarifică faptul că vor fi luate în considerare şi activităţile de dezvoltare experimentală. 

Mai mult, noile prevederi arată că, în vederea încadrării proiectelor şi activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, se va constitui un nou corp de experţi înscrişi într-un Registru Naţional, iar metodologia de selecţie, precum şi structura Registrului se vor aproba prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Totodată, este introdusă o nouă obligaţie pentru marii contribuabili, dacă doresc ca proiectele şi activităţile lor să fie încadrate ca fiind de cercetare-dezvoltare - se prevede că aceştia trebuie să solicite certificarea activităţii de către un expert înscris în Registrul Naţional al Experţilor. Pe de altă parte, pentru celelalte tipuri de contribuabili, certificarea activităţii de către un expert este opţională, aşa cum era pentru toate tipurile de contribuabili până la apariţia acestor modificări.

Excepţie fac proiectele finanţate din fonduri publice naţionale şi internaţionale, pentru care nu este necesară certificarea de către experţii înscrişi în Registrul naţional al experţilor a activităţii de cercetare-dezvoltare.

Astfel, prin includerea cerinţei de certificare a activităţilor de cercetare-dezvoltare în sarcina anumitor contribuabili, autorităţile îngreunează obţinerea deducerii suplimentare pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, adică o reducere a impozitului pe profit. Pe de altă parte, însă, certificarea acestor activităţi poate oferi un grad de confort semnificativ în eventualitatea unui control fiscal, fapt ce poate încuraja contribuabilii să aplice această facilitate fiscală, într-un număr mai mare.

EXPERTIZĂ ŞI CERTIFICARE. Având în vedere necesitatea creării unui cadru normativ subsecvent necesar aplicării efective a regulilor existente, au fost publicate normele metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare, prin intermediul cărora sunt menţionate principalele etape de efectuare a expertizelor: etapa I – solicitarea expertizei, etapa II – desemnarea unui expert din Registrul Experţilor, etapa III – încheierea contractului de expertiză, etapa IV – realizarea expertizei. De asemenea, pentru îmbunătăţirea modalităţii de desfăşurare a procesului de certificare, autoritatea legislativă a pus la dispoziţie modele cadru pentru fiecare document necesar în vederea expertizei, atât pentru contribuabili, cât şi pentru experţi, respectiv: cerere de expertiză, declaraţie de confidenţialitate, incompatibilitate şi imparţialitate, comandă de expertiză, contract de expertiză, raport de expertiză, certificat de expertiză, registru de evidenţă a certificatelor de expertiză şi raportul de verificare. 

Astfel, autorităţile fiscale pun la dispoziţia contribuabililor un cadru mult mai organizat în ceea ce priveşte aplicarea stimulentelor fiscale de cercetare-dezvoltare, care oferă de asemenea o asigurare în cazul unei inspecţii fiscale, certificatul de expertiză fiind documentul care atestă încadrarea activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, utilizat în raport cu organele de control fiscal.

Totodată, deşi având în vedere volumul documentaţiei ce trebuie completată/depusă pentru a obţine certificarea proiectelor, acest proces poate deveni unul anevoios din perspectiva contribuabililor, siguranţa oferită de această expertiză se poate traduce într-un grad de confort foarte mare în ceea ce priveşte aplicarea facilităţilor fiscale pentru acest tip de activităţi.

REGISTRU EXPERŢILOR. În scopul operaţionalizării facilităţilor fiscale acordate de statul român în vederea impulsionării domeniului de cercetare-dezvoltare, Ministerul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a constituit Registrul Naţional al Experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare-dezvoltare (cunoscut şi sub denumirea de REXCD) la începutul lunii februarie a acestui an.

Registrul este constituit pe domenii de cercetare-dezvoltare, corespunzător domeniilor şi subdomeniilor din  Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă – SNCISI 2022-2027 şi este alcătuit din 299 de membri având diferite grade ştiinţifice sau funcţii didactice: bioeconomie – 55 de membri; economie digitală şi tehnologii spaţiale – 48 de membri; energie şi mobilitate – 32 de membri; fabricaţie avansată – 23 de membri; materiale funcţionale avansate – 68 de membri; mediu şi eco-tehnologii – 40 de membri; sănătate – prevenţie, diagnostic şi tratament avansat – 33 de membri. 

Prin urmare, numărul semnificativ mai mare de experţi care pot fi accesaţi în vederea certificării activităţilor de cercetare-dezvoltare, în comparaţie cu versiunea anterioară a registrului de doar 26 de membri şi împărţirea acestora pe domenii/subdomenii, poate oferi o fluidizare a întregului proces de expertiză.

Astfel, conform ultimelor actualizări legislative în materie, se pot observa demersurile legiuitorului efectuate în vederea clarificării/completării legislaţiei referitoare la facilitaţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, care considerăm că au, la bază, scopul de a impulsiona contribuabilii în aplicarea acestor facilităţi şi generarea de investiţii în domeniu.

În concluzie, am recomanda contribuabililor să nu uite de beneficiile aplicării stimulentelor fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Astfel, prin aplicarea deducerii suplimentare de 50% cheltuielilor de cercetare-dezvoltare şi scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii care desfăşoară astfel de activităţi, contribuabilii pot beneficia de reducerea sau eliminarea cheltuielii cu impozitul pe profit, avantajul competitiv pe piaţă prin creşterea marjelor de profit sau prin menţinerea competitivităţii preţurilor, generarea unor economii, care pot conduce la rândul lor, la noi investiţii. Nu trebuie uitate nici creşterea salariului net al angajaţilor eligibili, creşterea satisfacţiei şi motivaţiei angajaţilor, dar şi creşterea competitivităţii companiei ca angajator pe piaţa muncii.