Şi, în comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut, iar cu excepţia industriilor direct afectate de perioada pandemiei, nu este anticipat un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze, anticipează Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România. El susţine că rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială poziţionează bine UniCredit Bank pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile ce apar.

„Principala dificultate cu care ne confruntăm în momentul de faţă este legată de incertitudine, pentru că, atâta timp cât nu ştim care va fi cursul pandemiei, este greu de spus cum va arăta scenariul de revenire pe care îl va parcurge România. Această situaţie ar putea pune la un moment dat presiune şi asupra sistemului bancar, dar băncile sunt pregătite să facă faţă unui context economic nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni şi lichiditatea suficientă din piaţă, susţinută şi prin măsurile prompte adoptate de BNR. Dacă această situaţie continuă, riscul cel mai mare ar fi legat de creşterea creditelor neperformante. Totuşi, este important de spus că în situaţia actuală, băncile sunt parte a soluţiei, şi nu a problemei”, spune Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România, unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare, aflat în top managementul UniCredit de mai bine de 15 ani.

Deocamdată, este încă prematur de anticipat modul în care vor evolua rezultatele financiare ale sistemului bancar sub impactul pandemiei, dat fiind că acestea depind de mulţi factori, dintre care unii sunt încă în evoluţie, iar alţii necunoscuţi în acest moment. Dintre aceştia, dinamica viitoare a pandemiei, impactul pe care îl va avea asupra angajaţilor şi companiilor, măsurile adoptate pentru susţinerea redresării economice şi, evident, evoluţia cadrului legislativ privind sistemul bancar sunt relevanţi, explică şeful UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa locală după active.

„Totuşi, putem anticipa o reducere a veniturilor din taxe şi comisioane la nivelul sistemului bancar, pe fondul unei activităţi mai restrânse în perioada de carantină şi în contextul implementării noii directive europene PSD2 (Directiva privind serviciile de plată). Alţi factori cu impact asupra profitabilităţii băncilor ar putea fi pe de o parte scăderea ratelor dobânzilor de referinţă şi, pe de altă parte, moratoriul, care a implicat amânări ale plăţii dobânzilor.”

Pe lângă scăderea profitabilităţii, o altă tendinţă care prinde viteză în perioadele de criză economică este consolidarea sistemului bancar.

„Consolidarea sistemului bancar accelerează în perioade economice nefavorabile, deoarece unele grupuri bancare decid să îşi reducă expunerea pe anumite pieţe. Este însă dificil de estimat (şi nu vreau să speculez) în ce măsură acest lucru este valabil acum pentru piaţa din România, dincolo de anunţurile făcute în acest sens înainte de pandemie.”

Totodată, în vremuri de criză se intensifică şi volatilitatea pe pieţele financiare, dobânzile şi cursul de schimb pierzând din stabilitate. Însă, pentru piaţa românească, şeful UniCredit anticipează o scădere a dobânzilor pe piaţa interbancară sub 2%, în pas cu ajustarea dobânzii-cheie, în timp ce despre cursul de schimb spune că este şi va rămâne relativ stabil, în intervalul 4,8-4,9 lei/euro.

„Dacă vorbim despre pieţele financiare, volatilitatea actuală este cauzată de contextul economic şi de migraţia investitorilor către active mai sigure. Pe de altă parte, ratele dobânzilor ROBOR pentru 3 luni au scăzut cu peste 1 punct procentual de la maximul atins în luna martie, în principal ca urmare a reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Până la sfârşitul anului, ne aşteptăm la o scădere a ratelor dobânzilor sub 2%, în concordanţă cu rata dobânzii de politică monetară, care ar putea să scadă la 1%. Evident, ajustările vor privi şi ratele dobânzilor pentru credite şi depozite. Cursul de schimb însă este relativ stabil şi anticipăm că această tendinţă va continua, cu un curs RON/EUR în intervalul 4,8-4,9 lei/euro până la sfârşitul anului (când prognoza noastră indică un curs de 4,85 lei pentru un euro).”

Răsvan Radu susţine că vede probabilă o reducere suplimentară a ratei dobânzii de politică monetară până la finalul acestui an, prin trei tăieri adiţionale de câte 0,25 puncte procentuale. Iar în ceea ce priveşte rezerva minimă obligatorie, şeful UniCredit Bank este de părere că scăderi suplimentare ar fi necesare doar dacă BNR  decide să contracareze un potenţial deficit structural al lichidităţii. „Până acum, banca centrală a dovedit că poate gestiona foarte bine lichiditatea din piaţă prin instrumente de tip repo”.

BNR a diminuat de două ori dobânda de politică monetară în prima jumătate a acestui an, de la 2,5% la 2% şi, ulterior, până la 1,75% pe an şi a injectat lichiditate în sistem prin operaţiuni repo bilaterale, trecând şi la achiziţia, în premieră, de titluri de stat de pe piaţa secundară.

Odată cu scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară, putem să vedem şi o ajustare a dobânzilor la credite, însă în perioadele de criză de obicei se produce o contracţie a creditării, atât din cauza diminuării cererii, cât şi ca urmare a ajustării ofertei, băncile devenind mai prudente şi mai selective, pentru a nu acorda împrumuturi care să se transforme în credite neperformante, pe parcursul crizei. În opinia şefului UniCredit Bank, o uşoară scădere a creditării s-ar putea înregistra pe segmentul retail.

„Pentru anul în curs estimăm o uşoară scădere a pieţei în cazul persoanelor fizice (-1%), în special ca urmare a impactului măsurilor de carantină asupra segmentului de credite de consum, însă ne aşteptăm ca încrederea consumatorilor să revină treptat. Pe segmentul creditelor pentru locuinţe vedem o uşoară creştere datorată programului Prima casă, dar şi ca rezultat al moratoriului, urmare aplicării căruia suma principală datorată s-a menţinut pentru creditele în discuţie”, explică Răsvan Radu.

În ceea ce priveşte finanţarea companiilor, şeful UniCredit Bank anticipează că va evolua mai bine (Ă5%), în condiţiile în care moratoriul menţine principalul, dar şi datorită programelor naţionale şi externe de garantare pentru IMM-uri (cum ar fi de exemplu IMM Invest). În plus, clienţii companii vor continua să utilizeze liniile de credit deja aprobate.

CEO-ul UniCredit Bank consideră că băncile vor continua să finanţeze economia, respectiv clienţii cu o situaţie financiară echilibrată şi proiecte viabile.

„Aşa cum am precizat, sistemul bancar este parte a soluţiei în această perioadă incertă pe care o traversăm, fiind capabil şi disponibil să finanţeze în continuare proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situaţie financiară echilibrată şi un proiect viabil. După cum se observă deja, programul IMM Invest a fost bine primit atât de bănci, cât şi de posibilii clienţi. În ceea ce îi priveşte pe clienţii persoane fizice, ne aşteptăm ca băncile să finanţeze în continuare achiziţia de locuinţe, deoarece nu preconizăm variaţii semnificative ale preţurilor imobiliarelor.”

Băncile ar putea să continue creditarea în condiţiile în care au şi suficiente resurse, atrase în principal de pe piaţa internă, şi nu mai sunt atât de dependente de finanţările de la băncile-mamă. Iar apetitul pentru economisire creşte în condiţiile incertitudinilor determinate de panedemia de COVID-19.

„Pentru sistemul bancar, depozitele rezidenţilor au crescut cu aproape 14% în mai 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Este evident că, în contextul incertitudinilor recente, apetitul pentru economisire este în creştere (îndeosebi prin intermediul celui mai sigur instrument) în detrimentul consumului. Este firesc să fie aşa, având în vedere că atât persoanele fizice, cât şi companiile, aleg să pună deoparte orice surplus disponibil pentru a putea face faţă eventualelor dificultăţi viitoare.”

O problemă a sistemelor bancare ce apare în perioadele de criză economică este creşterea creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) din bilanţurile băncilor, în condiţiile în care cresc şi insolvenţele şi falimentele şi şomajul. Însă sistemul bancar românesc este bine capitalizat şi poate face faţă unei eventuale creşteri a ratei NPL, după cum spune şeful UniCredit Bank România.

„Date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă şi capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziţie în care poate face faţă unei eventuale creşteri a creditelor neperformante. După criza financiară din 2007, portofoliile băncilor au fost curăţate într-o mare măsură, iar creditele au fost acordate în condiţii prudenţiale mai stricte. În martie 2020, ponderea creditelor neperformante în sistemul bancar era de 3,94% (potrivit datelor BNR), însă desigur că o creştere a acestui indicator ar fi un semnal de alarmă la care suntem foarte atenţi”.

Totuşi, deşi o posibilă creştere a şomajului în a doua parte a anului ar putea afecta negativ ponderea creditelor neperformante, Răsvan Radu se arată încrezător că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern (programe de sprijinire a angajatorilor, OUG 37/2020 pentru amânarea ratelor, IMM Invest) îi vor ajuta pe debitori, atât persoane fizice, cât şi juridice, să evite dificultăţi suplimentare.

Şeful UniCredit Bank a amintit că pentru sectorul bancar principalele provocări în pandemie au fost legate de implementarea rapidă a planurilor pentru continuarea activităţii, de menţinerea unui nivel optim de deservire a clienţilor pe parcursul stării de urgenţă, de interacţiune cu clienţii în mediul online, de urmărire a evoluţiei lichidităţilor şi solvabilităţii, cu monitorizarea strictă a poziţiei de capital. De asemenea, implementarea rapidă a soluţiilor pentru suspendarea obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit şi a altor măsuri guvernamentale a fost pentru sistemul bancar o prioritate.

Dincolo de efectele negative, pandemia a determinat şi o accelerare a procesului de digitalizare, şi nu doar în bănci.

„Contextul pandemic a demonstrat încă o dată beneficiile proceselor de digitalizare iniţiate de bănci în anii trecuţi. Este dificil să ne imaginăm cum ar fi evoluat situaţia actuală fără disponibilitatea instrumentelor şi produselor digitale, aşa cum sunt cardurile, internet şi mobile banking, plăţile la distanţă, semnătura digitală etc. Acest proces, demarat deja de majoritatea băncilor de ceva timp, a fost însoţit de discuţii legate de reconversia profesională a anumitor funcţii. Din perspectiva Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), între ai cărei membri se numără şi UniCredit Bank, vă pot spune că suntem cu toţii de acord că digitalizarea reprezintă o oportunitate atât pentru bănci cât şi pentru angajaţi, inclusiv din perspectiva identificării de noi specializări pentru funcţiile curente a căror relevanţă ar putea scădea ca urmare a accelerării digitalizării. În ceea ce priveşte păstrarea angajaţilor, la nivelul CPBR nu se discută asemenea aspecte, fiecare bancă luându-şi propriile decizii. Vă putem spune însă că la nivelul CPBR am iniţiat şi un program de e-learning cu 500 de cursuri online disponibil pentru toţi cei aproape 25.000 de angajaţi ai băncilor membre ale CPBR.”

Referindu-se la declinul economiei din cauza crizei coronavirusului, şeful UniCredit Bank anticipează o revenire a economiei la nivelul de dinaintea pandemiei în 2022 sau 2023, România urmând să înregistreze în 2020 o contracţie a PIB de 8%.

„Vestea bună este că toate recesiunile se termină la un moment dat, iar economiile europene ar putea să revină la nivelul de activitate de dinaintea pandemiei în 2022 sau cel mai târziu 2023. Vedem pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) un scenariu de recesiune cu evoluţii între minus 5% şi minus 10,5%, iar prognoza noastră este că România se va confrunta cu o contracţie de circa 8% în termeni reali. Ne aşteptăm la o redresare treptată începând cu trimestrul al treilea al anului 2020, însă este posibil ca revenirea să nu fie completă deoarece atât companiile româneşti cât şi comerţul internaţional vor continua să se confrunte cu anumite probleme.”

Pe măsură ce economia se va repune în mişcare, rapiditatea creşterii economice şi forma de redresare vor depinde foarte mult de ceea ce urmează din punctul de vedere al pandemiei, de evoluţia economiei globale şi de evoluţia şomajului, în opinia lui Răsvan Radu.

„Cele mai probabile scenarii pentru România sunt cele pentru o redresare în formă de V asimetric, chiar dacă este probabil ca până la finalul anului viitor să nu revenim la punctul de dinaintea crizei, sau în W, dacă ne vom confrunta cu un nou val de epidemie şi vor fi reintroduse restricţii (chiar dacă nu la fel de severe ca în primăvară); un astfel de scenariu ar însemna ca unele investiţii să fie amânate din nou, iar micile companii vor avea cel mai mult de suferit. Într-o astfel de situaţie, autorităţile ar putea fi obligate să menţină şi în prima parte a lui 2021 unele măsuri de sprijinire a sectorului privat.”

O redresare economică necesită investiţii publice şi private deopotrivă, dar şi dezvoltarea activităţii companiilor. De asemenea, măsurile de sprijinire pentru forţa de muncă sunt foarte importante, deoarece în absenţa unor măsuri guvernamentale în acest sens, şomajul ar putea creşte, încetinind redresarea cererii de consum, explică şeful UniCredit Bank.

Impactul acestui episod pandemic asupra diferitelor sectoare ale economiei este diferit astfel că există anumite sectoare care vor avea de suferit o vreme, altele definitiv dacă nu vor reuşi să se reinventeze şi o a treia categorie are un potenţial important de creştere, consideră Răsvan Radu.

„În comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut. În afară de industriile direct afectate de perioada pandemiei, nu aşteptăm un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze. De exemplu, printre sectoarele cele mai afectate până se va găsi un tratament pentru coronavirus se află cele care presupun contacte frecvente între persoane (restaurante, cafenele etc.), activităţi în spaţii aglomerate (mall-uri, cinematografe, săli de concerte etc.) sau turism de masă (companii aeriene şi hoteluri de mare capacitate etc.). Pe de altă parte, companiile din sectoare precum logistică, IT, servicii de livrări şi servicii personalizate, care încurajează limitarea contactelor între vânzători şi/sau furnizori şi clienţi, sunt posibili câştigători. Nu în ultimul rând, în următorul buget european (2021-2027) sunt alocate fonduri pentru domeniul energiei verde, iar acest lucru poate genera un anumit potenţial.”

Dar care va fi strategia UniCredit Bank în această criză?

Şeful UniCredit Bank România susţine că banca pe care o conduce este bine poziţionată pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi pentru a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor datorită politicii de risc prudenţiale din anii trecuţi şi a rezultatelor bune obţinute.

„În ceea ce ne priveşte pe noi, date fiind businessul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială, suntem bine poziţionaţi pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor, datorită implementării cu succes a planului nostru Transform 2019 şi a acţiunilor proactive întreprinse anterior. Într-un scenariu care NU includea criza, UniCredit a întreprins proactiv acţiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital şi limitarea volatilităţii în P&L şi bilanţ. Ştim că mulţi angajaţi şi multe companii au avut de suferit în această perioadă, astfel că am implementat rapid măsuri menite să îi ajute să depăşească dificultăţile.”

Rasvan Radu afirmă că UniCredit Bank îşi va continua activitatea „la fel de susţinut ca şi până acum, controlând ceea ce putem controla - de exemplu, costurile, şi menţinând întotdeauna o abordare conservatoare”, el nefăcând speculaţii cu privire la evoluţia indicatorilor financiari ai băncii.

„Economiile europene au început să se redeschidă doar foarte recent şi treptat, astfel că este mult prea devreme să putem cuantifica forma şi ritmul unei potenţiale redresări şi, astfel, să putem da vreo indicaţie în ceea ce priveşte evoluţia pe întreg anul. Pilonii principali ai planului nostru Team 23 rămân priorităţile noastre strategice, iar UniCredit va actualiza planul strategic şi va prezenta noile ipoteze în cadrul Zilei Pieţelor de Capital, care va avea loc în prima jumătate a anului 2021.”

UniCredit continuă şi în această perioadă respectarea condiţiilor prudenţiale în acordarea de credite atât pentru cele fără garanţii guvernamentale, cât şi pentru cele care intra sub diferite scheme de ajutor, a dat asigurări şeful băncii.

În ceea ce priveşte resursele disponibile ale UniCredit pentru susţinerea creditării, şeful băncii a arătat că UniCredit are „o poziţie foarte bună din acest punct de vedere, cu evoluţii pozitive constante în anii anteriori în privinţa depozitelor atrase, poziţie pe care ne dorim să o menţinem şi pe mai departe“.

„De exemplu, indicatorii de business de la sfârşitul lunii martie 2020 reflectă o majorare a depozitelor atrase cu 11,7% comparativ cu martie 2019. La UniCredit, am încurajat mereu economisirea, în special prin canale digitale, şi o facem în mod constant prin diferite campanii.“

Referindu-se în continuare la strategia UniCredit, Răsvan Radu a mai menţionat că prioritatea strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare, banca pe care o conduce urmărind să devină un jucător de top pe retail digital banking. El susţine că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei - oriunde şi oricând au nevoie de ele.

„În ceea ce priveşte strategia UniCredit, noi credem că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor o experienţă de calitate ridicată, cu produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei - oriunde şi oricând au nevoie de ele. Astfel, la UniCredit am început să promovăm digitalizarea şi inovaţia încă de acum câţiva ani, cu ambiţia de a deveni un jucător de top în segmentul digital banking din România, în concordanţă cu abordarea grupului. Am făcut progrese importante în acest sens, oferindu-le clienţilor noştri numeroase produse şi servicii digitale inovatoare, şi aceasta va rămâne factorul de creştere pe care îl urmărim şi în viitor. Experienţa noastră din timpul pandemiei ne-a arătat încă o dată că activitatea bancară trebuie să aibă o abordare foarte orientată către oameni, chiar dacă include acest trend de digitalizare, iar, pe de altă parte, reţeaua noastră a fost deja adaptată de-a lungul anilor la nevoile pieţei.”

De-a lungul timpului, UniCredit a adus pe piaţa din România soluţii bancare digitale inovatoare, precum mPOS, semnătura digitală, plăţile prin Apple Pay, noua soluţie BusinessNet sau soluţia de comerţ electronic, iar acum accelerează implementarea unor noi proiecte în acest segment, a amintit Răsvan Radu.

„Prioritatea noastră strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare pentru companii - segment în care suntem lideri de piaţă - dar şi a persoanelor fizice, pentru care dezvoltăm în continuare produse şi soluţii, astfel încât să le putem oferi acces facil la operaţiunile bancare. Transformarea digitală a companiilor este nu doar necesară din cauza contextului actual, ci este şi extrem de benefică şi apreciată de clienţii noştri. Prin urmare, vom continua să dezvoltăm şi să promovăm, prin oferta noastră de business, această nouă modalitate de a face afaceri, care poate însemna eficienţă sporită din punctul de vedere al costurilor, dar şi al timpului, pentru clienţii noştri. Ne menţinem, de asemenea, angajamentul ferm de a rămâne un partener de încredere pentru clienţii noştri, atât companii cât şi persoane fizice, de a dezvolta relaţii pe termen lung şi de a sprijini economia reală.“

UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa românească, mizează în continuare pe creşterea organică, banca dorind să contribuie la relansarea economiei româneşti, după cum susţine CEO-ul UniCredit Bank România.

„Angajamentul nostru rămâne neschimbat, pentru consolidarea sustenabilă a businessului, pentru o evoluţie organică şi o creştere constantă, cu scopul de a deveni un jucător de top în segmentul de retail digital banking în România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului. Bazându-ne pe poziţia solidă pe care o avem şi ţinând cont şi de evoluţia economiei, vrem să contribuim în continuare la relansarea economiei româneşti şi să ne sprijinim clienţii, atât persoane fizice, cât şi juridice, oferindu-le finanţările de care au nevoie, inclusiv prin programe precum IMM Invest, dar şi prin alte programe cu garanţii guvernamentale şi/sau europene.”

Cine este Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România

● Şi-a început cariera bancară în urmă cu aproape 30 de ani, la BCR.

● Pentru scurt timp a fost vicepreşedinte al CEC, în 2000.

● Din 2001 a fost recrutat de austriecii de la Raiffeisen pe postul de vicepreşedinte responsabil cu retailul.

● Patru ani mai târziu, în 2005, a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit şi a fost instalat ca CEO al filialei locale UniCredit România.

● În 2007, când a avut loc consolidarea locală dintre UniCredit şi HVB Ţiriac Bank, el şi-a păstrat poziţia de CEO şi în banca rezultată din fuziune.

● Este de formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001.

Indicatori financiari UniCredit Bank

● Grupul italian UniCredit, care deţine a cincea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a raportat pentru primul trimestru din 2020 un profit net consolidat de 15 mil. euro din operaţiunile din România, potrivit rezultatelor financiare anunţate la Milano. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, câştigul net al UniCredit este în scădere cu 64%.

● Pentru întregul an 2019, grupul italian UniCredit raportase creşterea profitului net din România cu circa 13% comparativ cu 2018, până la 132 mil. euro.

● Soldul creditelor acordate de UniCredit în România a depăşit la sfârşitul lui T1/2020 nivelul de 6,1 mld. euro, fiind cu 4,4% peste nivelul din T1/2019, confom raportului financiar al grupului italian.

● Veniturile operaţionale ale UniCredit pe piaţa românească au crescut cu 1,8% în T1/2020, până la 111 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.

● Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4,1% comparativ cu T1/2019, până la 43 mil. euro, potrivit raportului financiar al grupului italian.

● UniCredit a obţinut venituri nete din dobânzi de 71 mil. euro, mai mari cu 7,8% faţă de T1/2019, aceasta fiind principala sursă de câştig pentru bancă. O creştere mai temperată, de 4,5%, se observă în cazul veniturilor din comisioane, care au ajuns la finele primului trimestru din acest an la 17 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.

● Depozitele atrase de UniCredit de la clienţi au făcut în T1/2020 un salt de 11,7%, la 6,73 mld. euro, nivelul depăşind cu circa 600 mil. euro soldul creditelor.

● Raportul costuri/venituri a urcat la sfârşitul primului trimestru la 38,5%, de la 37,7% în T1/2019.

● Pe piaţa locală, UniCredit Bank ocupă locul cinci în topul după active din 2019, cu o cotă de piaţă de 8,99%.

Sursa: Raportările financiare ale grupului italian UniCredit Group