Când dolarul se apreciază, cotaţiile petrolului şi ale materiilor prime tind să scadă. Acest lucru ar fi bun pentru economia mondială în vremuri cu inflaţie. Dar când se apreciază, moneda americană tinde, de ase­menea, să devină sursă de instabilitate finan­ciară mai ales pentru economiile emergente, care-şi văd puterea de cumpărare erodată.

Preşedintele ales al SUA Donald Trump vrea un curs de schimb mai slab pentru moneda ţării sale, însă politicile pe care insistă, cu su­pra­tarifarea importurilor şi reducerea taxelor in­terne, au efectul opus, împingând în sus dolarul. Dezechilibrele din lumea emergentă au fost mici în primul mandat al lui Trump. De data a­cesta, cu politici protecţioniste a­meri­cane mai agresive, pertur­bă­rile se anunţă a fi mult mai mari.

Pentru acţiunile com­pa­niilor şi monedele eco­nomiilor emergente, joi a fost a patra zi la rând de scădere în condiţiile în care pieţele evaluează po­liticile comerciale şi economice promise de Trump şi aşteaptă să vadă cine va ocupa poziţiile cheie din noua administraţie a SUA. Printre preferaţii pre­şedintelui figurează personaje ostile Chinei, ceea ce înseamnă că legăturile dintre cele două puteri economice, cele mai mari din lume, s-ar putea înrăutăţi şi mai mult.

Dacă Trump şi echipa sa vor înteţi tirul tarifar cu care SUA au luat la ţintă China, este posibil ca inflaţia să accelereze. De asemenea, investitorii sunt dezamăgiţi de eforturile fi­nan­ciare ale Beijingului de a stimula creşterea eco­nomiei chineze, notează Bloomberg. Acest lucru este dăunător activelor de pe pieţele emer­gente, în special celor din Asia.

Un indice Bloomberg al dolarului a sărit la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani din cauza speculaţiilor că ameninţările lui Trump cu supratarifarea importurilor – şi reducerea taxelor - vor crea inflaţie. Yenul Japoniei s-a retras spre o cotă care nu demult i-a forţat pe oficialii ţării să intervină pe piaţa valutară, iar ieşirile de capital au accentuat pre­siunile de depreciere. Pariurile contra yuanului Chinei cresc în timp ce banca centrală chineză acţionează mai agresiv decât se aşteptau observatorii pentru a-l proteja.

Cele mai vulnerabile sunt monedele econo­miilor dependente puternic de comerţ. Toate acestea sugerează că urmează câteva luni difi­cile pentru băncile centrale care vor căuta să-şi protejeze monedele naţionale de pariurile pe căderea lor. Wall Street Journal scrie că politi­cile lui Trump fac ca exportatori mari cum sunt China şi Mexic să pară riscanţi în ochii investi­torilor. În schimb, India şi Brazilia, alte econo­mii emergente mari, s-ar putea dovedi câştigă­toare. Robin Brooks, colaborator la Brookings Institution şi fost economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale, scrie într-o opinie publicată de Financial Times că alegerile din SUA, unde republicanii au câştigat preşedinţia, Camera Reprezentanţilor şi Senatul, ar putea fi începutul unei ascensiuni în forţă a dolarului de ale cărei dimensiuni pieţele încă nu sunt conştiente pe deplin.

Deocamdată, pieţele reiau traseul pe care l-au făcut după ce Trump a câştigat primul man­dat, în 2016. Dar, dacă preşedintele ales îşi res­pectă ameninţările cu tarife, urmează schimbări mai ample. În 2018, după ce SUA au suprataxat jumătate din tot ceea ce importau din China cu o rată de 25%, yuanul s-a depreciat cu 10% faţă de dolar. Acţiunea şi efectul au fost echilibrate. Drept urmare, preţurile importurilor în dolari în SUA s-au schimbat doar puţin, iar tarifele nu au afectat prea mult echilibrul inflaţiei scăzute de dinainte de pandemia de COVID-19. Lecţia din acel episod este că moneda ţării supuse tarifelor se depreciază pentru a compensa impactul asupra competitivităţii.

Dacă SUA impun tarife suplimentare şi posibil mult mai mari, cazul deprecierii yuanu­lui este unul urgent. Acest lucru se datorează faptului că China se chinuie de mult timp să stopeze fuga capitalului atunci când aşteptările ca moneda să se deprecize sunt mari în rândul populaţiei. Aşa s-a întâmplat în 2015 şi 2016, când ieşirile mari de capital au costat China un miliard de dolari în rezerve valutare oficiale.

Poate că restricţiile asupra fluxurilor de ca­pital au fost înăsprite de atunci, dar principala lecţie din acel episod este să se permită o depre­ciere mare, la vedere, a yuanului, astfel încât gospodăriile să nu poată acţiona în anticiparea deprecierii. Cu cât tarifele SUA sunt mai mari, cu atât acest raţionament devine mai impor­tant. În cazul unui tarif general de 60% pe toate importurile din China, o cotă menţionată de Trump, acesta s-ar adăuga tarifelor deja în vigoare din 2018, împingând yuanul cu 50% în jos faţă de dolar pentru a fi menţinute stabile preţurile importurilor din SUA.

Chiar dacă China impune tarife ca răspuns, care vor atenua impactul, amploarea depre­cierii necesare a monedei chinezeşti va fi probabil fără precedent. Pentru alte pieţe emergente, o depreciere atât de mare va fi ca un şoc seismic. Monedele din Asia vor cădea în tandem cu yuanul. Acesta, la rândul său, va trage în jos monedele pieţelor emergente de peste tot. De asemenea, preţurile mărfurilor vor scădea din două motive.

În primul rând, pieţele vor vedea un război tarifar şi toată instabilitatea care vine cu acesta ca pe un factor negativ pentru creşterea globală. În al doilea rând, comerţul global este dominat de dolar, ceea ce înseamnă că pieţele emergente pierd din puterea de cumpărare atunci când dolarul creşte. Condiţiile financiare se vor înăspri, de fapt, ceea ce va afecta şi mărfurile, un alt factor care va contribui la presiunea de depreciere asupra monedelor exportatorilor de mărfuri.

Într-un astfel de mediu, sistemele în care monedele emergente sunt ancorate de dolar vor fi în pericol. Dacă legătura este ruptă, vor urma devalorizări explozive. Printre economiile emergente care au o astfel de vulneabilitate ridicată pot fi enumerate Turcia, Argentina şi Egipt. Pentru zona euro, aprecierea dolarului poate însemna că euro va ajunge din nou la paritate cu moneda americană, faţă de care în mod tradiţional este mai puternică. Euro în depreciere înseamnă importuri mai scumpe, dar şi exporturi mai competitive ca preţ. Pierd statele cu deficite comerciale mari.