♦ Evoluţia din ultimele zile arată că lipsa de centralizare a nevoilor din spitale de măşti, teste şi combinezoane şi lăsarea spitalelor să se descurce singure vor aduce haos în sistemul medical ♦ Primele iniţiative în această direcţie s-au făcut, şi anume decizia secretarului de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat de a muta medicii din sistemul public de la un spital la altul ♦ Este necesară evaluarea la zi a stocurilor de măşti, combinezoane şi teste din toate spitalele şi furnizarea acolo unde sunt necesare ♦ Acest lucru se poate face doar prin centralizare şi trecerea tuturor spitalelor mari în coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii l În Ungaria, în fruntea spitalelor au fost puşi comandanţi militari pentru a gestiona situaţia din spitale.

Există o lipsă de coordonare şi de furnizare a echipamentelor necesare pentru a opri răspân­di­rea coronavirusului de la nivel central. Astfel, pro­fesorul Adrian Streinu-Cercel, şeful Spitalu­lui Matei Balş din Capitală, una dintre cele mai mari unităţi de testare şi tratament pentru pa­cien­ţii cu coronavirus, spunea duminică la Antena 3 că se bazează pe 500 de costume pri­mite de la organizaţii de voluntariat. Este evident că nu există o coordonare.

Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, trebuie să evalueze necesarul de măşti, combinezoane şi teste, iar ministrul Economiei, Virgil Popescu, trebuie să îi dea soluţia cu fabricile care să producă aceste măşti şi combinezoane. Obişnuiţi de 20 de ani să dicteze în propriile spitale, directorii de spitale din România, cum este şi Adrian Streinu-Cercel, gândesc doar pen­tru spitalul lor, nu pentru ansamblul siste­mu­lui me­dical. Astfel, nu şi-au pus problema cum ar putea fi confecţionate în regim de urgenţă aceste com­binezoane în România. Adrian Streinu-Cercel a răspuns duminică tex­tual că „nu ştie“ din ce sunt făcute aceste com­bi­nezoane ca să poa­tă fi confecţionate de orice fabrică de textile.

Preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei, Mihai Păsculescu, spune că toate fabricile de confecţii ar putea să producă echipamente de protecţie, însă problema este lipsa materiei prime.

„Acum două săptămâni am fost la Ministerul Economiei şi am spus că avem nevoie de ţesături pentru că putem produce echipamentele medicale de protecţie doar cu importuri. (...) Nu mi-au răspuns autorităţile la această solicitare“, a spus Mihai Păsculescu.

În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, din datele furnizate de autorităţi. Cei mai mulţi sunt medici, 91, iar focarele de infecţie sunt Suceava, unde sunt 181 de cadre medicale infectate, şi Bucureşti, cu 45 de cadre medicale infectate. În total, în 13 judeţe, incluzând municipiul Bucureşti, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus, iar dacă nu sunt luate măsuri rapide, şi alte judeţe vor fi adăugate pe hartă.

În afară de echipamentele de protecţie pentru medici, şi aparatura de testare sau kiturile lipsesc din spitale. Sunt spitale judeţene care nu au aparatură pentru a testa probele de la pacienţi, pe care le trimit la sute de kilometri pentru a fi testate, iar rezultatele vin chiar şi în­tr-o săptămână.

Institutul pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului din Bucureşti de exemplu nu are un aparat de testare pentru depistarea coronavirusului, iar achiziţia unui astfel de echipament costă între 31.000 euro şi 46.000 de euro cu TVA, bani care sunt strânşi din donaţii.

În acest timp, personalul medical este cel mai expus infectării cu noul virus, în spitale intrând pacienţi cu diverse patologii, pentru care nu există organizare şi resurse pentru a fi testaţi.

Ministerul Sănătăţii nu a transmis până la închiderea ediţiei un răspuns la solicitarea ZF privind numărul de spitale unde sunt echipamente de testare.

În România sunt 368 de spitale de stat în total, unităţi judeţene şi municipale, în oraşe, potrivit datelor publice de la INS, aferente anului 2018.

Din totalul de pacienţi confirmaţi, peste 14% sunt cadre medicale, medici sau asistente, ceea ce impune măsuri rapide pentru a limita răspândirea virusului la persoanele care se află în prima linie de tratament. Ziarul Financiar a scris încă de săptămâna trecută de nevoia de testare a pacienţilor care intră în spitale şi care pot fi purtători de virus fără să ştie.

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că medici primari, specialişti sau rezidenţi, angajaţi ai unităţilor sanitare pot fi detaşaţi la alte unităţi medicale, potrivit Ordonanţei Militare nr. 4. „Aceştia nu pot refuza detaşarea. Dacă detaşarea se face în altă localitate decât cea de domiciliu, autorităţile locale au obligaţia de a le asigura cazarea şi masa“, a spus Raed Arafat.

Ministrul economiei, Virgil Popescu, anunţă că a început producţia primelor măşti în România. Dacă acum se produc 150.000 de măşti pe zi, din 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăţi pe zi, susţine ministrul Economiei. Firma producătoare este Techtex, membră a grupului Taparo, a anunţat ministrul. „A început producţia primelor măşti în România! Cu toate «motoarele» turate mergem înainte. S-au început instalarea utilajelor şi testul de producţie“, potrivit lui Virgil Popescu.