Comuna Mica din judeţul Mureş, o localitate transilvăneană cu circa 4.000 de locuitori, este scenografia unei altfel de poveşti de dragoste: i-a plăcut atât de mult lui Heiner Oberrauch, un antreprenor sud-tirolez care deţine, printre altele, brandul de articole outdoor Salewa, încât a decis să cumpere aici un deal. 

Pasiunea lui pentru acest loc nu a fost deloc mică: a investit  3,5 milioane de euro pentru a cultiva vinurile Villa Vinèa şi nu s-a dat în lături de la nimic: a remodelat dealul pentru ca acesta să fie propice cultivării a peste 10 soiuri de struguri, dar a construit şi un turn în stilul secolelor XVI-XVII pentru a păstra arhitectura zonei. Mircea Matei, un fost executiv dintr-o multinaţională este acum mâna sa dreaptă: a fost mai întâi client al cramei, iar apoi s-a întors în locurile copilăriei pentru a dezvolta  businessul Villa Vinèa, după ce, la rândul său, a fost cucerit de Feteasca Neagră de Transilvania.

„Priveliştea din turn este superbă – la stânga avem o deschidere de 180 km, la poalele munţilor se află Sovata, pe valea Târnavei Mici, iar în dreapta avem o deschidere până după Târnăveni, de aproximativ 120 km de vale ce poate fi văzută”, descrie Mircea Matei, directorul general al Villa Vinèa, spaţiul verde amplu ce poate fi observat din turnul cramei Villa Vinèa.

Acesta reprezintă locul de unde strugurii proaspăt culeşi iau drumul vinificării, fiind turnaţi fără folosirea energiei electrice spre etajele inferioare, unde sunt apoi prelucraţi, vinificaţi şi stocaţi. „Zilierii culeg strugurii dimineaţa devreme, aceştia sunt aduşi cu lăzile aici, unde folosim gravitaţia în locul pompelor pentru a împinge strugurii – nu vrem să risipim resurse de orice tip, fie că vorbim despre energie, materie primă, transport etc. Încercăm să păstrăm lucrurile cât mai simple.”

Dincolo de utilitatea sa practică, turnul reprezintă totodată o formă de respect pentru peisajul transilvănean, aflat la tranziţia a trei culturi – românească, maghiară şi săsească: în fiecare sat din zonă, bisericile catolice sau reformate, construite în anii 1700-1800, sunt prevăzute cu un astfel de turn. La Villa Vinèa, un arhitect italian a proiectat toată crama într-un stil care să se integreze în peisajul transilvănean, în 2010-2012. „Se văd de aici aproape toate cele 32 de hectare, iar dealul nu s-a aflat în forma aceasta la cumpărare. Heinner a cumpărat dealul, apoi s-a lucrat aici timp de un şi jumătate la mutat pământ, la modelarea teraselor”, descrie Matei terasamentul viei, care se întinde cât vezi cu ochii.

Mircea Matei, director general, Villa Vinèa: „După 15 ani în Bucureşti, am decis să mă întorc în Transilvania, unde am norocul unui astfel de job. Înainte de a veni aici, vinul era doar o băutură plăcută, nu eram un erudit al vinurilor şi nici acum nu sunt, este mult de învăţat.”

Heinner Oberrauch a devenit un personaj aproape legendar în zonă: se autodescrie drept sud-tirolez (şi el fiind originar dintr-un loc aflat la o intersecţie de culturi - italienească şi austriacă), potrivit spuselor lui Mircea Matei. Omul de afaceri a ajuns prima oară în Ardeal acum circa două decenii, când a văzut potenţialul zonei şi a ales să investească la Târgu-Mureş într-o unitate de producţie pentru businessul pe care îl conduce, sesizând avantajul forţei calificate de muncă din această zonă. Afacerile antreprenorului, reunite sub umbrela grupului Oberalp, ajung la peste 200 de milioane de euro pe an. Businessul principal este specializat pe articole destinate pasionaţilor de munte şi funcţionează sub brandul Salewa - o afacere derulată pe parcursul a şase generaţii, cu fabrici în Europa şi Asia şi desfacere pe toate continentele. Câteva sute de angajaţi lucrează în fabrica Salewa de la Târgu-Mureş, pe care a ales să o predea unui prieten de familie, după ce şi-a reorientat producţia dinspre îmbrăcăminte către materiale textile pentru cărucioarele de bebeluşi, după cum povestea chiar el într-un material anterior al revistei. „I-a plăcut zona foarte mult, este iubitor de natură, iar businessul său principal este axat pe producţia de articole pentru sporturi montane. Totuşi, aici i-a plăcut potenţialul viticol, a crescut cu vie în familie – iar asta se vede chiar şi acum – în vizitele sale vine şi chiar şi curăţă via, e un personaj foarte activ, dinamic.”

Antreprenor pur-sânge, Oberrauch a redescoperit potenţialul viticol al zonei şi şi-a propus să fie printre cei care redau acest teritoriu viticulturii, prolific în perioada comunistă. Dacă înainte de anii '90, văile de aici erau pline de struguri, după această perioadă fuseseră retrocedate şi lăsate în paragină. „Pe atunci însă nu era vorba despre soiuri nobile, ci de soiuri hibride, exista un mare combinat la Târgu-Mureş unde erau prelucrate.” Oberrauch a început procesul de achiziţie al dealului în 2002,  iar acesta a continuat până în 2004, din cauza numeroşilor proprietari care se aflau în zonă. În comuna Mica a ajuns la o suprafaţă totală cultivată de 32 de hectare. 11 soiuri sunt cultivate în localitatea Mica, iar în 2016 au mai cumpărat 40 ha la circa 10 km de aici, la Găneşti, unde este cultivat un alt soi de viţă de vie. „În via de aici avem cele trei soiuri româneşti, Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră. Oberrauch a fost de altfel primul care a pariat că se pot face vinuri roşii de calitate în Transilvania, este un curajos şi un vizionar”, spune Matei.

Confluenţa dintre cele trei culturi aflate în zonă se regăseşte însă şi în soiurile cultivate, unele fiind specifice zonei: „În zona târnavelor se cultivau de către saşi Gewürztraminer şi Riesling de Rin – două soiuri tradiţionale; Muscat Ottonel – soi care este transformat într-un vin de desert, Sauvignon Blanc, Kerner - un soi de origine germanică pe care nu îl mai cultivă nimeni în România, se cultivă în zona de unde vine Oberrauch şi s-a naturalizat foarte bine”, explică Mircea Matei. Apoi, când vine vorba despre soiurile roşii menţionează Feteasca Neagră (atipic cultivată în această zonă), Zweigelt (un soi de origine austriacă adaptat climei reci), Pinot Noir”.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL