Apicultura s-a transformat, în ultimii ani, în refugiul multor corporatişti care au vrut să-şi diversifice atât hobby-urile, cât şi sursele de venit, purtând grija micilor zburătoare care nasc dulci pasiuni ispititoare. Alţi antreprenori au ales să profite de produsele derivate din miere, ducând bogăţiile stupilor la următorul nivel. Proiectul Afaceri de la zero a fost portavoce pentru mai multe astfel de poveşti, de-a lungul ultimilor aproape doi ani. Le puteţi citi, pe scurt, în continuare şi pe larg pe platforma ZF Afaceri de la zero.

1. 3albine

Ionuţ Ţăranu (de profesie programator), Silvian Chiruţă (jurist) şi Maria Ilinca (muzician) au pus împreună bazele afacerii 3albine în 2018, bazându-se pe experienţa în agricultură şi în apicultură a primilor doi. Businessul lor are două direcţii: una de producţie de miere din cei 20 de stupi proprii şi una de colectare de miere de la alţi apicultori şi îmbuteliere. Mica lor fabrică de procesare se află în judeţul Brăila. De-a lungul timpului, investiţiile celor trei asociaţi au fost constante. Banii au venit din surse proprii, iar investiţiile vor continua şi de acum încolo. Şi-au format şi o mică echipă, din circa şase-opt oameni, fiecare cu rolul lui bine stabilit. Mierea îmbuteliată sub brandul 3albine se vinde online, pe site-ul propriu şi prin reţelele de socializare, dar se regăseşte şi în câteva băcănii şi cafenele din Bucureşti. Pe lângă tipurile clasice de miere, din portofoliul 3albine fac parte şi mierea de cireş, de coriandru, de salvie sau de pădure.

2. Bee Farming

Silviu Ionuţ Tărăsincă nu ştia nimic despre apicultură în 2013, anul în care, pe 1 mai, a făcut primii paşi într-un business cu miere de albine. Bee Farming, afacerea care a prins contur în judeţul Vâlcea, la circa 50 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, a pornit de la un vis şi a crescut cu muncă şi pasiune. Investiţia iniţială pe care a făcut-o a fost destul de mare, pentru că nu avea niciun utilaj, aşa că în primul an a investit 10.000 de euro pentru a cumpăra tot ce îi trebuia, apoi a început să se extindă.

A început să cumpere totul, de la prima daltă apicolă până la cutii de stupi şi centrifugă, toţi banii provenind din surse proprii, împrumuturi de la prieteni şi de la bancă. Deşi cei din jur îi spuneau că nu-şi va recupera investiţiile, antreprenorul a mers mai departe, a dedicat bani eficientizării proceselor, a cumpărat un camion pe care ulterior l-a transformat într-unul apicol, complet echipat şi utilat, dar a investit şi în marketing şi într-un magazin online. Acum, Bee Farming înseamnă în jur de 80 de familii de albine, iar planul este să depăşească 100 de familii. Atelierul de extracţie şi depozitare se află în acelaşi loc cu stupina, adică în judeţul Vâlcea. Producţia ajunge la circa două-trei tone pe an şi constă în şase sortimente de miere: de rapiţă, de salcâm, de tei, de floarea-soarelui, polifloră, de mană.

Toată munca necesară este făcută de Silviu Tărăsincă împreună cu familia sa, toţi membrii implicându-se în activităţile stupinei, de la extracţie până la ambalare şi etichetare.

3. Miere cu drag

Anca Ciutacu se ocupa de fotografie înainte de a decide să ia în propriile mâini tradiţia familiei în apicultură şi să fondeze, alături de tatăl ei, Lucian, businessul Miere cu Drag. De la uzul propriu, ei au ajuns să vândă online mai ales în Bucureşti, iar acum se gândesc să dezvolte şi mai mult stupina din pădurea Reşca, judeţul Olt. Tatăl Ancăi a învăţat apicultura de la tatăl lui, care i-a făcut primii stupi cadou în anul 2007. Acum, familia Ciutacu recoltează în cantităţi mici şi

lucrează artizanal, desfăşurându-şi activitatea în pădurea Reşca.

Sortimentele de miere pe care le produc diferă de la un la altul. În 2019 de pildă, când au intrat pe piaţă, au avut miere polifloră, miere de mană, miere de păducel, însă nu pot avea sortimente fixe an de an, deoarece sunt multe variabile de care depinde totul. Printre ele, se numără plantele care le plac cel mai mult albinelor şi mierea pe care o dau ele de la un an la altul.

Pe lângă pădurea Reşca, cei doi au căutat şi alte zone propice pentru producţia de miere şi au găsit un areal cu plantaţii de pomi fructiferi şi lanuri de lavandă, de unde îşi vor lărgi gama de sortimente naturale.

4. Primitiv Foods

Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods, în localitatea Pătârlagele din judeţul Buzău.

Aveau livadă, aşa că iniţial se gândiseră să se orienteze către producţia de dulceţuri, însă ulterior au ales apicultura. Au început să facă miere şi au încercat să o vândă, mai întâi vrac, însă s-au confruntat cu mai multe dificultăţi. Pentru a se diferenţia în piaţă, s-au gândit la combinaţii de miere cu fructe, seminţe şi mirodenii

Produsele făcute de Mihai şi Cristina Negoţ au la bază mierea de salcâm şi de rapiţă, la care se adaugă nuci, alune de pădure şi roşcove, cătină şi polen, aronia, fistic, cocos sau agrişe.

Cei doi antreprenori, înainte de a fonda Primitiv Foods, aveau joburi în alte domenii decât apicultura, astfel că Mihai Negoţ era angajat la un importator de frâne, iar soţia lui făcuse un curs în domeniul coafurii.

5. Prisaca Transilvania

Ciprian Beu, un antreprenor din Cluj-Napoca, a folosit experienţa de IT-ist în dezvoltarea propriului business – Prisaca Transilvania, un brand de produse apicole. Mierea ia forma unor suplimente nutritive, produse cosmetice sau chiar suveniruri sub brandul Prisaca Transilvania într-o fabrică din Cluj, o afacere de familie înfiinţată în 2012. Ideea de business a pornit după ce antreprenorul a observat că în piaţa locală mierea nu era utilizată în mai multe forme, deşi exista cerere, mai ales pe partea de produse pentru copii. Aşa au apărut gamele de produse terapeutice pe bază de miere – spray-uri de gât, de nas, suplimente nutritive, alimente cum ar fi mierea, oţetul de mere şi miere, gama de cosmetice, dar şi suveniruri din miere şi lemn.

Produsele Prisaca Transilvania sunt fabricate la rece pentru a li se păstra proprietăţile, iar volumul principal de vânzări este adus de gama de produse terapeutice, mai ales cele destinate copiilor.

6. Terra Apis

Ovidiu Bădina a moştenit pasiunea pentru apicultură de la bunicul lui, care, din primul său salariu, a cumpărat primii stupi, de care s-a ocupat ulterior o lungă perioadă de timp. Din 2013, Ovidiu Bădina şi soţia lui au adus în piaţă brandul Terra Apis, operat de firma Apiarium, care constă în flacoane cu produse care provin din stupine – de la miere de albine, la polen crud, propolis, păstură sau lăptişor de matcă. Ovidiu Bădina este, la bază, inginer în sisteme de producţie, iar soţia lui a absolvit o şcoală doctorală în economie. Au folosit aptitudinile pe care fiecare le are în domeniul său pentru a aduce în businessul Terra Apis o organizare inginerească. Activitatea lor se desfăşoară la 15 kilometri de Timişoara.

Pentru a produce, antreprenorii iau materia primă din stup şi o amestecă printr-un procedeu tehnologic cu seminţe, plante, fructe. Materiile prime sunt generate în principal în stupinele proprii.

7. Zumzee sticks

Absolvent de liceu cu profil alimentar, Adrian Miclăuş a lucrat aproape un deceniu în fabrica de napolitane din Sibiu, dar a devenit antreprenor cu normă întreagă într-un business legat de sectorul construcţiilor, business pe care îl deţine şi în prezent. Un mic proiect de manufactură pe care l-a descoperit în Canada l-a determinat să revină aproape de industria alimentară, punând însă în dezvoltarea noului business şi experienţa de inginer mecanic.

Adrian Miclăuş a creat Zumzee Sticks, un brand de dulciuri bio, pe bază de miere de albine – sticksuri sau paie umplute cu miere – iar producţia se realizează într-o mică fabrică din satul Bradu, în judeţul Sibiu.

Dezvoltarea conceptului a durat 3-4 ani, iar prototipul a fost trimis apoi la o fabrică de echipamente care i-a adus îmbunătăţiri, astfel că „maşinăria” era gata să înceapă producţia. Ambalajul este realizat în România, iar mierea vine de la apicultori români.

În ultimul deceniu, numărul apicultorilor din România a scăzut cu 37%, situându-se în prezent la circa 22.900, potrivit datelor de la Comisia Europeană. Practic, peste 13.600 de apicultori au plecat din sector în ultimii zece ani. Motivul este faptul că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, iar antreprenorii nu au mai fost motivaţi să investească. Totuşi, Comisia Europeană se aşteaptă la o uşoară creştere a numărului de apicultori până în 2022, datorită susţinerii crescătorilor de albine prin Programul Naţional Apicol 2020-2022, estimând că în România vor apărea 200 de apicultori noi.