Ce planuri are cel mai mare retailer multiformat din România
„Românul îşi face cumpărăturile peste tot. Când are o listă lungă de shopping, merge la hipermarket; dacă are de cumpărat doar fructe, legume sau alte produse proaspete, alege supermarketul, iar dacă a uitat ceva, coboară la magazinul de proximitate de la parterul blocului.” Şi apoi mai e şi online-ul.
Aşa îşi începe Jean Baptiste Dernoncourt povestea despre consumatorul de astăzi. Dernoncourt este executivul francez care conduce de mai bine de trei ani operaţiunile locale ale grupului Carrefour în România. Un total de circa 290 de magazine sub mai multe formate (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online), cu afaceri estimate la 1,7-1,8 mld. euro anual.
„Suntem cel mai mare retailer multiformat din România”, adaugă el. Într-adevăr, liderul comerţului modern este grupul german Kaufland, însă acesta are pe piaţa locală doar lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume.
Francezii au ales să atace piaţa pe mai multe fronturi simultan. De altfel, în România există şi formatul Supeco, un mix de discounter şi cash & carry, însă acesta este operat separat şi are şi un management diferit pe piaţa locală, deşi internaţional este tot parte a grupului Carrefour.
Dernoncourt conduce operaţiunile a trei companii principale. Cea mai mare ca business este Carrefour România, care administrează lanţul de hipermarketuri cu acelaşi nume, magazinul online; divizia este responsabilă şi cu alimentarea magazinelor de proximitate în franciză: Express (în zona urbană) şi Contact (în zona rurală). Tot executivul francez administrează şi Artima şi Columbus Operational, prima fiind compania care operează supermarketurile Market, iar cea de-a doua magazinele Billa, care vor deveni în acest an tot Market.
„Prin achiziţia Billa ne-am întărit poziţia pe segmentul magazinelor mici, respectiv pe supermarketuri şi proximitate”, adaugă Jean Baptiste Dernoncourt. În decembrie 2015, Carrefour a anunţat că a preluat operaţiunile Billa România într-o tranzacţie estimată de piaţă până în 100 mil. euro. Billa, rămas cel mai mic retailer din perspectiva cifrei de afaceri, avea circa 85 de magazine şi rulaje de peste 300 mil. euro. Tranzacţia a primit acordul Concurenţei în iunie 2016, iar apoi a început procesul de integrare. Aceasta nu a fost prima tranzacţie a Carrefour pe piaţa locală, însă a fost de departe cea mai mare. Anterior, francezii mai cumpăraseră şi alte reţele mai mici, plus lanţul de supermarketuri Artima în 2007, care atunci număra circa 20 de spaţii. La momentul acela, francezii intrau pe segmentul magazinelor mici după circa şase ani de la lansarea pe piaţa din România în 2001 cu un hipermarket în cartierul Militari din Capitală.
„Până să primim acordul de la Consiliului Concurenţei nu am avut voie să avem niciun contact cu echipa Billa, astfel că abia în vara anului trecut am început discuţiile.” Primul pas a fost lansarea unei campanii pentru informarea angajaţilor Billa. În total, 3.000 de oameni. „Am lansat o caravană cu care am mers prin toate magazinele Billa pentru a-i informa pe angajaţi că vrem să rămână cu noi.” Deşi nu oferă cifre, Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că majoritatea a decis să rămână, deşi culturile organizaţionale ale celor două companii sunt diferite. Astfel, cu cei aproape 3.000 de angajaţi noi, Carrefour s-a apropiat de 17.000 de salariaţi în prezent, cifră care poziţionează grupul pe locul secund în retailul alimentar (după Kaufland) şi în topul celor mai mari angajatori privaţi din economie.
„Continuăm să angajăm pentru că pe lângă integrarea Billa deschidem şi magazine proprii în ritmul anilor anteriori, pe toate formatele”. Compania a deschis în anii anteriori peste 20 de magazine pe an, însă a şi închis spaţii. Magazinele de proximitate sunt deschise în franciză, iar pe segmentul hipermarketurilor numărul de deschideri a variat între unul singur şi trei, cele mai multe fiind bifate anul trecut. Totuşi, cifrele sunt departe de anii de boom, când se inaugurau şi zece hipermarketuri noi în fiecare reţea. Diferenţele sunt date de aglomerarea pieţei, comerţul modern apropiindu-se de 2.000 de magazine sub mai multe formate. Mai mult, în această perioadă şi comportamentul de consum s-a schimbat. Dacă în anii 2006-2008 cumpărăturile erau în mod tradiţional realizate la hipermarketuri, unde românii mergeau la final de săptămână să îşi umple coşurile, acum proximitatea s-a dezvoltat şi joacă un rol important. Apropierea de casă sau de birou a devenit un factor-cheie în procesul de shopping pentru cumpărăturile de zi cu zi.
„Cred că suntem într-o perioadă în care, cu cât acoperi mai multe formate cu atât eşti mai avantajat. Românii merg în toate magazinele, pentru că din fiecare cumpără altceva. (...) Ne-am extins în proximitate.” O nouă direcţie de dezvoltare va fi online-ul, despre care Jean Baptiste Dernoncourt afirmă că va creşte în următorii ani, pentru că potenţial există. Din nou însă, se fereşte să ofere cifre pentru piaţa locală. Afirmă doar că cea mai mare pondere a online-ului în comerţul alimentar este în Marea Britanie: 5%.
Pe piaţa locală, cifrele sunt mult mai mici, însă retailerii se pregătesc din timp pentru schimbarea dramatică a obiceiului de consum, de aceea Carrefour a fost unul dintre pionierii din domeniu. A lansat în 2013 un magazin propriu online şi treptat extinde aria de livrare şi categoriile de produse. Alţi retaileri au ales fie un model mixt (comandă online şi ridicare din magazin, în cazul Cora) sau un parteneriat cu jucători din domeniu (Mega Image şi eMag).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro