In pofida crizei, anul 2009 se anunta totusi cu sanse de crestere a afacerilor pentru procesatorii de lapte. Intre abundenta de oportunitati si riscurile care pandesc la tot pasul, putini sunt totusi cei care vor reusi sa profite.
Lui Shmulik Porre, presedinte si CEO al Tnuva Romania, nu i-a trebuit decat o saptamana de gandire pana sa accepte propunerea companiei-mama de a prelua fraiele filialei de pe piata romaneasca. “Era vremea sa fac o schimbare in cariera”, spune Porre, care a fost vreme de cinci ani director general al celei mai mari fabrici de vopseluri din Israel, inainte de a accepta postul propus de Tnuva.
A trecut de atunci mai bine de un an si, cand se uita la evolutia companiei pe care o conduce, Porre n-are motive sa isi regrete decizia: Tnuva Romania a avut in 2008 cel mai rapid ritm de crestere din piata, ajungand la vanzari de 20 de milioane de euro. La fel de adevarat, fiind si primul an fiscal complet de la intrarea in magazine a produselor ei, era cumva si natural ca evolutia sa fie mai spectaculoasa ca a altor procesatori de lapte. Lui Porre, sansa de a dezvolta un proiect de la zero si incercarea de a face acest lucru pe o piata foarte competitiva si dinamica ii ofera un motiv de mandrie, mai ales ca pentru acest an sustine ca asteapta o crestere cu 50% a afacerii.
Pana acum, e printre putinii cu asemenea estimari; ceilalti procesatori de lactate estimeaza in medie plusuri de 1-2% pentru 2009, de cel putin 4-5 ori mai reduse ca in anii trecuti.
“Noi credem ca va exista si anul acesta o crestere a industriei, dar estimam ca nu va mai fi doua cifre, cum s-a intamplat in anii precedenti”, spune Traian Simion, director general al Albalact Alba Iulia, singurul mare procesator listat la Bursa de Valori Bucuresti. Piata de profil s-a apropiat in 2008 de valoarea de 1,3 miliarde de euro, lactatele inregistrand vanzari ce au tinut in ultimii ani capul de afis din super- si hipermarketuri. Multi ani, plusul anual a fost de doua cifre, depasind orice alta evolutie din domeniul bunurilor de larg consum. Cresterile semnificative din ultimii ani nu s-au datorat insa majorarii efective a consumului, ci faptului ca s-a majorat cantitatea de lapte prelucrat industrial, ca urmare a conditiilor impuse in urma aderarii la Uniunea Europeana. La inceputul lui 2007, doar un sfert din cei circa 5 miliarde de litri de lapte produsi anual ajungeau pe rafturile magazinelor in forma prelucrata - de la lapte pasteurizat pana la branzeturi si unt - iar diferenta fie mergea catre vanzari directe, in piete, fie ramanea in gospodariile taranilor.
Acum, miscarile de pe piata anticipate de companii se leaga mai mult de dificultatile pe care le ridica 2009, mai ales pentru micii procesatori (care se confrunta cu dificultati de finantare), de nevoia companiilor de a-si consolida locul pe o piata tot mai aglomerata si de perspectiva unui an bogat in tranzactii. Cum lupta pentru cota de piata e in toi, lansarile de produse noi vor continua, iar pentru antreprenorii care nu isi mai pot sustine singuri dezvoltarea (sau macar supravietuirea), orgoliul trece pe plan secund, iar gasirea unui partener va deveni prioritara. Pentru cei ce au de vandut afaceri, momentul nu e deloc fericit, pentru ca pretul a scazut mult fata de anii trecuti, in timp ce cumparatorii au toate atuurile in negociere si isi permit sa astepte ocaziile. Cumparatori ar fi, teoretic macar, multi: fonduri de investitii, companii straine care ar vrea sa intre pe piata, dar si cele prezente deja, care ar vrea sa isi diversifice portofoliul. 2009 ar putea sa fie, in aceste conditii, si un an in care piata (aglomerata cu jucatori mici) se va cerne.
“E un an in care companiile au ca principal obiectiv cota de piata”, spune Valeriu Steriu, care a detinut pana la finalul anului trecut functia de vicepresedinte al LaDorna si a fost presedinte al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL). LaDorna a fost preluata in mai anul trecut de grupul francez Lactalis, numarul doi in domeniul lactatelor la nivel mondial, in urma unei tranzactii evaluate la 70-90 de milioane de euro. Jean Valvis, omul de afaceri ce a dezvoltat LaDorna, spunea atunci ca din cele patru oferte a ales-o pe cea a francezilor datorita “determinarii” acestora. Lactalis nu a facut nicio schimbare evidenta in oferta de produse, de la preluare si pana acum, dar o va face cat de curand. Contactati de BUSINESS Magazin, oficialii companiei au declarat ca pregatesc cateva lansari, dupa aproape un an in care au preferat sa se concentreze pe investitii in productie. Pentru moment, francezii spun nu sunt interesati de vreo noua achizitie. Valeriu Steriu crede chiar ca pe piata nu mai e loc de tranzactii rasunatoare: “Preluarea LaDorna de catre Lactalis a fost ultima miscare de anvergura de pe piata lactatelor”.
Pentru a castiga o pozitie mai puternica si a obtine o cat mai buna acoperire a pietei, companiile au in vedere lansari de produse noi, mai cu seama pe segmentul deserturilor, unde produsele autohtone aspira sa le inlocuiasca pe cele din import. Cele mai mari sanse de a se impune aici le au procesatorii din primul esalon, cu cifre de afaceri de la cateva zeci de milioane in sus: Friesland Foods Romania, Danone, Albalact, Hochland, Lactalis (LaDorna), Tnuva si cele trei companii preluate de fondul american de investitii SygmaBleyzer (Covalact, Primulact si Lactate Harghita). Pretentii pot ridica si cateva firme din esalonul secund, ce cuprinde firme cu cifre de afaceri plasate intre 1 si 20 de milioane de euro, unele dintre ele dinamice, cum e cazul Lactag sau Prodlacta, cu investitii in productie, distributie si publicitate.
2009 se poate dovedi insa o piatra de incercare pentru companiile din domeniu, pentru ca aduce atat sanse de crestere, cat si riscuri. Pe de o parte, cresterile pot veni din expansiunea organica a pietei (tot mai mult lapte merge catre fabrici), dar si din castigarea unui spatiu tot mai mare pe rafturile magazinelor, in dauna firmelor mai mici, care nu pot face fata concurentei si dificultatilor de finantare. Problemele de cash-flow pun in dificultate acum companii din cele mai diverse domenii, dar intreprinderile de mici dimensiuni sunt mai expuse in comparatie cu cele cu o mai mare forta financiara, cum e cazul filialelor de multinationale ce pot miza pe ajutorul firmei-mama.
Shmulik Porre, Tnuva Romania: “Urmaresc orice oportunitate din piata si daca o preluare va insemna o afacere buna, nu o sa refuz”