În 2021, Philip Morris a investit aproape 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, unde compania deţine capacităţi de producţie pentru tehnologia IQOS. În următorii doi ani, businessul are în plan să dubleze această investiţie. La ce valoare va ajunge suma totală pe care jucătorul a bugetat-o în plan local în ultimii ani?

Concentrarea noastră rămâne repoziţionarea businessului de la ţigări, la alternativele fără fum. Vom face asta investind în îmbunătăţirea experienţei consumatorului, aducând inovaţii pe piaţă. Vom investi atât în fabrica de la Otopeni, cât şi în infrastructura comercială şi oameni”, a conturat planurile de viitor ale companiei, Daniel Cuevas, director general al Philip Morris România, într-o conferinţă de presă organizată recent. Potrivit lui, Philip Morris deţine 80% din piaţa locală de tutun încălzit, tehnologia IQOS, lansată de companie, fiind adoptată în prezent de peste 200.000 de români. Executivul spune că în intervalul 2017-2021, în transformarea fabricii din Otopeni deţinută de companie, au fost investiţi 500 de milioane de dolari, fondurile fiind direcţionate inclusiv în dezvoltarea capacităţilor de producţie a tehnologiei IQOS. Dintre aceştia, doar în 2021 au fost investiţi aproape 100 de milioane de dolari. „Astfel, fabrica din Otopeni se află în centrul strategiei noastre pentru viitor, alături de alte şapte fabrici care produc consumabile pentru IQOS. Trei dintre acestea se află în Uniunea Europeană: cele din România, Grecia şi Italia. În 2022-2023 vom investi încă 100 milioane de dolari în fabrică”, anunţă el.

Dragoş Bucurenci, director external affairs al companiei, susţine că în acest moment, în România, categoria produselor fără fum a ajuns la 4,6% din piaţa totală de nicotină la finalul anului trecut. Potrivit lui, acest lucru se datorează, în parte, şi investiţiilor pe care PMI le face în plan local, subliniind că impactul acestora nu este vizibil doar la nivelul companiei pe care o reprezintă, ci la nivelul întregii economii româneşti. „Cu ajutorul acestor investiţii, am creat 300 de noi locuri de muncă, iar 92% din producţia fabricii din Otopeni a ajuns să fie exportată în 54 de pieţe de pe cinci continente. Astăzi, utilizatorii de IQOS din Tokyo, Londra, Paris, Amsterdam, Ciudad de Mexico şi Kuala Lumpur cumpără consumabile fabricate la Otopeni, lângă Bucureşti.”

Acest lucru spune că se vede şi din balanţa comercială a României – „de la începutul acestor investiţii, în 2017, exportul de bunuri din categoria alte tutunuri şi înlocuitori de tutun au crescut de aproape 20 de ori, iar în 2020 au fost de 669 de milioane de euro. Astăzi, acestea se situează în top 5 exporturi agroindustriale ale României şi surclasează exporturile de seminţe de floarea-soarelui, în condiţiile în care România este cel mai mare producător de seminţe de floarea-soarelui din Uniunea Europeană”. În ciuda acestui lucru, Bucurenci aminteşte că România are în continuare una dintre cele mai mici rate de conversie a fumătorilor la produsele alternative din tutun din Uniunea Europeană. În plus, adaugă el, România se află într-un grup restrâns, şi deloc de invidiat, de state membre ale UE în care procentajul fumătorilor din populaţie este în creştere faţă de anul 2017.

Explicaţia ar fi, potrivit lui, dezinformarea. Într-un sondaj internaţional pe care îl citează, care a inclus şi respondenţi din România, aproape 8 din 10 persoane chestionate spun că fumătorii, care altfel ar continua să fumeze, au nevoie de informaţii corecte şi de acces la alternativele fără fum, iar şase din zece fumători ar trece la o alternativă mai bună, aşa cum sunt produsele care încălzesc tutunul, dacă ar şti care este diferenţa dintre acestea şi ţigările convenţionale. „Este evident că eforturile de a-i convinge pe fumători să se lase de fumat şi de a-i descuraja pe nefumători să se apuce de fumat sunt departe de a da rezultatele scontate. În faţa acestei probleme de sănătate publică trebuie să venim cu soluţii pragmatice, o minte deschisă, fără prejudecăţi, şi să învăţăm din rezultatele altor ţări, aşa cum sunt Marea Britanie şi Noua Zeelandă.”

Categoria produselor inovatoare fără fum are potenţialul de a creşte, adaugă el, dar are nevoie de sprijin. „Un cadru fiscal care să încurajeze investiţiile şi dezvoltarea categoriei şi o reglementare în funcţie de profilul de risc al produsului. Mai simplu spus, toate produsele din tutun ar trebui reglementate, dar nu toate produsele din tutun ar trebui reglementate în acelaşi mod.” Despre riscurile care ar putea să apară în derularea investiţiilor din plan local, Bucurenci spune că atunci când faci o investiţie, când pariezi pe viitor, pariezi pe un cadru de reglementare şi pe o politică fiscală cât de cât predictibile. În momentul în care acestea s-ar schimba radical, acest lucru spune că ar afecta, cu certitudine, condiţiile în care compania poate face respectiva investiţie.

„În acest moment mizăm pe o astfel de predictibilitate, dar nu cred că e un secret pentru nimeni că asta este la mare căutare în România, mai ales atunci când este vorba de fiscalitate. Noi nu avem în acest moment un calendar de accizare pentru ţigări sau pentru produsele din tutun încălzit. Sperăm că Ministerul Finanţelor va adopta unul, dar până la acel moment nu putem vorbi cu adevărat de predictibilitate fiscală în acest domeniu.” Potrivit reprezentanţilor PMI, în plan global există peste un miliard de fumători, iar în România, aproape 5 milioane. Deşi spune că nu poate face o estimare a modului în care numărul de fumători din România a evoluat în pandemie, Bucurenci susţine că se remarcă „o creştere semnificativă a numărului de ţigări vândute anual” în plan local, însă, potrivit lui, aceasta „este oarecum o eroare de optică: nu s-au fumat neapărat mai multe ţigări, dar mult mai multe s-au vândut în mod legal, au ajuns sume la bugetul de stat şi de-acolo banii au putut fi investiţi în infrastructură”, traficul ilicit de ţigări fiind, astfel, redus.