De aproape 365 de zile milioane de oameni şi-au mutat biroul în spaţiul de acasă. Ceea ce la începutul pandemiei părea o varianAtă bună de a economisi timp şi a creşte productivitatea muncii a generat treptat, diluarea graniţei dintre viaţa profesională şi viaţa în afara serviciului, cu efecte nedorite asupra angajaţilor.

În ultimele luni, scanând piaţa imobiliară corporativă locală dar şi globală, putem remarca conturarea a două tendinţe dominante. Pe de-o parte, există companii care văd în lucrul de acasă „noul normal”. Pe de altă parte, observăm un număr crescut de companii care au în vedere o strategie mai agilă. Iar această „agilitate” înseamnă, în termeni reali, să ofere angajaţilor mai multe opţiuni, respectiv: lucrul de acasă, un birou central şi un birou regional (în cadrul spaţiilor de tip coworking) în proximitatea casei. Prin urmare, aşa-numita „moarte a biroului” vehiculată prin diverse canale media este departe de a deveni realitate. În acest context spaţiile de tip coworking pot fi „motorul” care să promoveze munca la distanţă şi flexibilitate, asigurând interacţiunea atât de necesară pentru starea de bine a salariaţilor şi nu numai.

Pentru a înţelege mai bine fenomenul, e nevoie să aruncăm o privire către harta evoluţiei coworkingului. Coworking 1.0 a apărut în 2008 sub forma unor spaţii / hub-uri mici pentru freelanceri şi start-up-uri care aveau nevoie să facă parte dintr-o comunitate şi să aibă un birou accesibil, fără costuri mari, în vremurile grele ale recesiunii. De atunci, potrivit unui studiu publicat de JLL SUA, coworkingul a avut o rată de creştere medie anuală de 22%. Locatarii şi-au dat seama de avantajele exploatării acestor amenajări flexibile de spaţiu pentru a-şi gestiona mai bine forţa de muncă şi a-şi optimiza strategiile imobiliare.

A urmat Coworking 2.0 care a oferit o mare varietate de spaţii de lucru, locaţii frumoase, facilităţi de ultimă generaţie, infrastructură solidă şi o comunitate vibrantă. A devenit astfel spaţiul de lucru preferat pentru multe companii mici şi mijlocii, fiind adoptat chiar şi de unele organizaţii mari cărora domeniul de activitate le-a permis acest lucru.

Spaţiul de tip coworking a revoluţionat rapid întreaga industrie a birourilor până când s-a confruntat cu o ameninţare existenţială la începutul pandemiei COVID-19. Criza, încă în desfăşurare, este o provocare pentru întreaga industrie imobiliară, inclusiv pentru coworking.

Adaptabilitatea face diferenţa între cei care aşteaptă, pasiv, trecerea crizei şi cei care adoptă o transformare agilă. Astfel a apărut Coworking 3.0 care oferă locatarilor opţiuni mai flexibile şi mult mai multe servicii virtuale pentru a satisface nevoile comunităţii de afaceri. De asemenea, Coworking 3.0 oferă o integrare mai profundă a vieţii profesionale.

Dacă în spaţiile Coworking 2.0 era suficient să li se spună locatarilor: „Iată noul dvs. spaţiu, aveţi la dispoziţie cafea gustoasă, săli de întâlnire etc.”, în spaţiile Coworking 3.0 ar trebui să adopte o poziţie mai activă bazată pe principii de genul: „Aşa ne aşteptăm să interacţionăm unul cu celălalt, acesta este tipul de cultură a muncii pe care o încurajăm...”

Iar interacţiunea de calitate este ceva ce Zoom, Teams, Slack nu pot înlocui deoarece sentimentul de apartenenţă este o nevoie umană şi unul dintre cele mai puternice lucruri pe care oamenii le obţin de la un birou tradiţional.

Directorul coworkingului Factory Berlin, Hannah Ashford spune: „Locaţiile pe care le deţinem sunt centrul comunităţii noastre, un loc pentru a experimenta evenimente, programe şi a crea conexiuni care alimentează inspiraţia şi inovaţia.”

Unii s-au cam săturat de munca de acasă şi au nevoie de „un refugiu”, de spaţii de lucru accesibile, flexibile care să sprijine şi cultura organizaţiilor.

Jamie Hodari, CEO al Industrious S.U.A., afirma la începutul anului 2020: „În viitorul apropiat biroul va trebui să fie amplasat în locurile unde oamenii vor să fie.”

Pare că a avut dreptate, întrucât coworkingul are şanse mari de a deveni un instrument important în strategia imobiliară corporativă.

Liviu Tudor este Preşedinte Genesis Property