Jumătate din şcolile de business americane ar putea fi închise în următorii cinci sau zece ani.„ Aşa începe un articol apărut recent în publicaţia americană Bloomberg Businessweek, pornind de la pronosticul sumbru dat de decanul de la Haas School of Business (University of California at Berkeley), clasată anul acesta pe locul 11 în topul Financial Times al celor mai bune şcoli de afaceri din lume. Motivul? Tot mai multe universităţi de top vor începe să ofere diplome pentru cursuri de MBA urmate online, luând din cota de piaţă a şcolilor de business mai puţin cunoscute care atrag manageri ce preferă să urmeze un program de educaţie part-time, aproape de casă, susţine decanul Richard Lyons.

Cât de fezabil este însă un astfel de scenariu pentru o piaţă locală de peste 4 milioane de euro anual? Au directorii de programe motive suficiente pentru a se teme de valul online?

Cei mai mulţi spun că trendul de digitalizare totală a programelor de educaţie pentru manageri şi antreprenori din SUA nu are şanse să ajungă şi în România prea curând, mai ales că, în prezent, pe piaţa locală nu există MBA-uri online şi că românii sunt mai conservatori şi mai reticenţi vizavi de calitatea unor astfel de programe. În plus, cei mai mulţi cursanţi se înscriu la un MBA pentru networking în zona lor de interes.

„Atunci când apăreau în Europa primele şcoli de business, care acum se află în fruntea topurilor internaţionale (cum ar fi INSEAD din Franţa), adică acum 50-60 de ani, americanii deja aveau un avans de 50 de ani. Discrepanţa de dezvoltare a continuat să se propage în timp, fiind exacerbată şi de tendinţe de dezvoltare diferite - în Europa discutăm de şcoli de business care apar la iniţiativa unor antreprenori, care au studenţi cu minimum 3-4 ani vechime şi care sunt recunoscute pentru programele de Executive MBA. Marea masă a şcolilor de business americane răspund însă nevoilor de dezvoltare ale corporatiştilor şi mai toate au formula de full-time MBA„, spune Dora Surugiu, managing director în cadrul şcolii de afaceri MSM Raţiu România, care oferă pe piaţa locală un program de Executive MBA şi care s-a format anul trecut prin fuziunea Pilkington-Raţiu Business School şi Maastricht School of Management România (MSM).

În prezent, pe piaţa locală există 16 programe de MBA şi EMBA, care au adunat peste 4.700 de absolvenţi. Anual, în jur de 200-300 de manageri şi antreprenori absolvă un astfel de program. 

Cum şcolile de business americane şi cele europene se află în două realităţi de dezvoltare diferite, înseamnă că nu toate trendurile sunt general valabile. Şcolile din SUA au început să simtă pericolul online-ului încă de acum trei-patru ani, odată cu boomul MOOC (Massive Online Open Courses), care, practic, face ca informaţia să nu mai fie un element diferenţiator între un program şi altul, putând fi accesată online gratuit sau pentru sume modice.

„Lucrurile au devenit complicate pentru programele din SUA atunci când instituţiile de acreditare academică au oferit programelor de MBA posibilitatea de a recunoaşte şi de a acorda credite pentru cursurile online. Acela a fost momentul când în America s-a dat oficial startul către mutarea cursurilor din sala de curs în mediul virtual şi, mai important, a fost acordată legitimitate acestora„, precizează Dora Surugiu. Având în vedere că în Europa sistemele educaţionale încă sunt mult mai tradiţionale, ea este de părere că mai avem mult de aşteptat până când instituţiile de acreditare naţionale şi nu numai vor acorda universităţilor dreptul de a recunoaşte şi de a acorda credite în sistem mixt, adică offline şi online.

Pentru România şi ţările din regiune scenariul este şi mai îndepărtat, corelat cu momentul când conceptul de MBA va fi recunoscut „de facto„ în grila de programe postuniversitare. De menţionat este că primele programe de educaţie pentru manageri din România au intrat pe piaţă în urmă cu 21 de ani (ASEBUSS şi MBA Româno-Canadian, furnizat de ASE). În prezent, la nivel global există peste 15.600 de instituţii de învăţământ care oferă diplome pentru programe de studiu de business, potrivit Financial Times.