”Nu cred că o să avem probleme în a atinge ţinta de angajări. Găsim oameni pe piaţa românească şi pe altele europene. Nu cred că avem o criză de IT-işti, ci, mai degrabă, o criză de oportunitate, în sensul că IT-ul este foarte flexibil şi este cel mai transportabil serviciu care există“, spune Marian Popa, managerul centrului DB Global Technology de pe piaţa locală. El continuă şi explică faptul că dacă un client cere 150 de programatori pentru o aplicaţie, dar în România are doar 50, restul îi găseşte în alte ţări precum Bulgaria sau Pakistan.

Şeful centrului IT DB Global Technology recunoaşte însă că pe piaţa locală există un deficit de personal şi că nu poate da vina pe sistemul de învăţământ sau pe Ministerul Muncii, ”ci este o problemă generală a societăţii şi ar trebui să existe nişte eforturi consolidate între autorităţi şi companii pentru a rezolva această problemă“. El oferă ca posibilă soluţie pentru creşterea numărului de specialişti IT şcolarizarea oamenilor de zecile de mii de întreprinderi IT din România.

Centrul DB din Bucureşti s-a deschis în 2014, iar în doar trei ani a ajuns la peste 800 de angajaţi. Ţinta pentru acest final de an este de 1.000 de persoane. Totul a început în 2013, când Deutsche Bank a primit aprobare de la Ministerul de Finanţe pentru un ajutor de stat de 15,7 mili-oane euro pentru dezvoltarea unui proiect evaluat la 40 milioane de euro. Compania s-a angajat astfel să creeze 500 de locuri noi de muncă.

Istoria Deutsche Bank pe piaţa locală este mai îndelungată de atât, compania fiind prezentă pe piaţa din România din anul 1998, când a început să ofere produse şi soluţii personalizate de corporate, investment şi transaction banking, pentru clienţi corporativi şi instituţionali, precum şi servicii de private wealth management pentru clienţii persoane fizice. în prezent, la centrul din Bucureşti se dezvoltă soluţii software pentru operaţiunile globale ale Deutsche Bank; aceasta reprezintă o platformă pentru ingineri software cu nivel înalt de pregătire, potrivit lui Popa. Românii creează aici aplicaţii şi programe software pentru cele mai dezvoltate pieţe financiare din lume: Londra, Frankfurt şi New York. Pentru piaţa locală, livrează ”produse standard, nimic sofisticat“.

Clienţii sunt foarte exigenţi, iar ”time is money“, ceea ce înseamnă că românii trebuie să înţeleagă cerinţele şi nevoile persoanelor care lucrează în cele mai mari centre financiare ale lumii. ”Clientul de pe Wall Street are pretenţia ca tu să ştii la fel de multă bancă ca şi el, iar asta este o provocare foarte mare“, spune Popa. De altfel, el spune că centrul din Bucureşti a evoluat, iar oamenii de aici nu scriu doar cod, ci fac o muncă cu valoare adăugată, aceea de la începutul activităţii informatice – când se face conceptul, arhitectura unei aplicaţii. Marian Popa recunoaşte că nivelul de complexitate al dezvoltării programelor în centrul din Bucureşti este unul mediu, dar ”noi tindem spre vârf“. ”Ne-am dus în partea de sus a complexităţii programelor dezvoltate şi ne-am luat palme, în sensul bun al cuvântului, pentru că domeniul este foarte complicat, iar aplicaţiile pe care le facem vehiculează sume enorme“, explică Popa, care apoi dă exemplu faptul că Deutsche Bank procesează zilnic PIB-ul Italiei (1.600 de mii de miliarde), iar orice disfuncţie, chiar şi de zece secunde, poate avea consecinţe grave. ”Şi presiunea este foarte mare, dar şi satisfacţiile sunt foarte mari.“

Dezvoltarea accelerată a centrului din România are loc în contextul unei nevoi în creştere pentru soluţii software de înalt nivel care să susţină operaţiunile internaţionale ale Deutsche Bank. ”Există un plan de reaşezare a modului în care băncile, în general, inclusiv Deutsche Bank, îşi plasează din ce în ce mai mult activitatea în interior. Din această cauză era nevoie de dezvoltarea unor centre interne“, explică Popa creşterea accelerată a numărului de angajaţi.

Centrul din Bucureşti este al patrulea al Deutsche Bank la nivel global, după cele din India, SUA şi Rusia. Cel mai mare centru este în India, unde lucrează în jur de 2.500 de oameni; acesta este urmat de cele din SUA şi Rusia, cu aproximativ 980 de oameni, iar dacă obiectivul pentru România va fi atins, atunci la sfârşitul anului centrul din Capitală ar deveni al doilea ca mărime. ”în orizontul 2020-2021 vom umple această clădire (în acest moment DB Global Technology ocupă cinci din cele şapte etaje ale unei clădiri de birouri din Pipera, n.red.), iar atunci vom fi undeva la 2.000 de persoane. Este aproximativ limita pe care poate o duce Bucureştiul, la nivel calitativ. Suntem foarte exigenţi“, spune Popa.

Dacă dezvoltarea centrului va continua şi se va cere angajarea de persoane noi, Marian Popa spune că trebuie să se orienteze către alt oraş din România, însă nu către cele consacrate, precum Cluj, Timişoara sau Iaşi. ”Oradea, Târgu-Mureş, Braşov devin interesante pentru extindere“, recunoaşte Popa. El punctează şi caracteristicile principale pe care un oraş trebuie să le aibă pentru a fi atrăgător pentru companiile IT: existenţa unui centru universitar, a unui aeroport şi a unor clădiri de birouri clasa A. Totuşi, managerul DB Global Technology spune că ar dori să încetinească puţin procesul de angajare pentru ca angajaţii să se integreze mai uşor. ”Lucrurile se întâmplă prea repede – este exact ca acelaşi efect ca şi cum ţi-ai băga un hamburger întreg în gură. Nu este suficient să umpli clădirile cu oameni şi apoi să te întrebi de ce nu merge.“