Însingurarea este, poate, unul dintre efectele colaterale cele mai puternice ale pandemiei. Distanţa dintre oameni – emoţională, pe lângă cea fizică – nu poate fi mereu compensată de tehnologie, iar asta se vede în volumul tot mai mare de muncă pe care l-au avut psihologii în ultima vreme.

Când vine vorba de colectivul de la birou, dispariţia interacţiunii zilnice a adus şi ea sechele pentru angajaţi. Tocmai de aceea, unele companii au ales să abordeze metode de a reda sentimentul de apartenenţă printre oamenii din echipele lor. Metodele sunt variate.

„Cam o dată pe lună, ne întâlnim toţi colegii din departament online, la prânz, şi povestim despre ce s-a mai întâmplat nou. Comandăm mâncare, păstrăm bonul, iar prânzul este decontat ulterior de companie. Genul acesta de interacţiuni ne ajută mai ales că noi lucrăm în continuare exclusiv de acasă, de când a început pandemia, aşa că e plăcut să mai schimbăm idei între noi, ca şi cum am ieşi la masă împreună, la serviciu”, povesteşte Sandu, un angajat al unei multinaţionale cu o subsidiară în Bucureşti.

Un „team lunch” online devine astfel un mod de a le transmite angajaţilor că, deşi nu se mai văd zi de zi la sediu, ei fac în continuare parte dintr-o echipă şi nu sunt singuri. Întâlnirile fizice periodice sunt o altă opţiune.

„În perioada cu vreme caldă, ne-am întâlnit în spaţiile outdoor, pentru că ne era dor de acest lucru. Am făcut workshopuri, ne-am întâlnit după terminarea programului de muncă pentru a povesti despre ce am făcut în concedii. Există o tendinţă în a găsi soluţii de a veni totuşi la birou. Trendul este în direcţia aceasta”, spunea Mirela Radu, community manager, MyHive, la gala După Afaceri Premium din 2021.

MyHive este brandul de birouri creat de dezvoltatorul imobiliar austriac Immofinanz înainte de pandemie, tocmai pentru a sugera ideea de atmosferă prietenoasă şi de comunitate la serviciu, la fel ca

într-un stup de albine, tradus, în engleză, prin „hive”. Alte companii au fost chiar şi mai inovative.

„În contextul pandemiei, multe corporaţii nu au mai putut să meargă în clasicele teambuildinguri şi au fost nevoite să găsească idei alternative de activităţi care să aducă împreună colegii. Aşa că am primit propuneri de ateliere de terarii online, prin Zoom, cu fetele din corporaţii, în loc de cadouri de 8 martie”, povesteşte Alexandra Damian, fondatoarea Crearium, un business în domeniul plantelor suculente.

Calitatea mediului de lucru din orice echipă, din orice organizaţie este responsabilitatea fiecărui angajat, nu doar a CEO-ului sau a celor care au poziţii de conducere, aşa că menţinerea spiritului de echipă este un efort comun, crede Viorel Panaite, managing partner la Human Invest & Ken Blanchard România, o companie de training şi consultanţă în dezvoltarea organizaţională.

„Sentimentul de apartenenţă este acelaşi lucru cu sentimentul de afiliere şi conectare autentică. Potrivit cercetărilor lui Edward Deci şi Richard Ryan, angajaţii spun că au un sentiment de apartenenţă atunci când ştiu să-şi regăsească scopul personal în scopul comun şi misiunea echipei sau a organizaţiei din care fac parte, atunci când se simt conectaţi cu cei din jur şi relevanţi pentru aceştia”, spune Viorel Panaite.

Munca remote cere un efort suplimentar din partea fiecărui angajat – manager sau nu – de a întări constant sentimentul de apartenenţă. Angajaţii care declară un sentiment de apartenenţă ridicat au, în acelaşi timp, un echilibru mental şi emoţional mai bun, un sentiment mai clar de siguranţă, se simt mai autonomi, mai creativi şi au mai multă energie pozitivă.

„Managerii trebuie să înveţe să asculte mai bine în callurile unu la unu sau în şedinţele virtuale la care participă, să ştie cum să-i conecteze pe oameni între ei ca să se ajute reciproc şi să nu polarizeze interacţiunile virtuale, să ştie cum să sprijine conectarea intereselor profesionale şi personale ale celor din echipă cu priorităţile şi scopul comun al echipei”, adaugă Viorel Panaite.

Directorii trebuie, totodată, să ştie cum să conecteze valorile comune ale echipei la o lecţie învăţată în urma unui eşec sau de o reuşită semnificativă, să arate preocupare pentru îmbunătăţire continuă, să înveţe să creeze spaţii pentru învăţare în spaţiu colectiv, să exprime mai frecvent aprecierea pentru eforturile făcute şi să-i înveţe pe oamenii din echipă să facă la fel unii cu ceilalţi.

„Cu atât mai mult, în mediul remote, managerii trebuie să fie atenţi la claritatea proceselor de decizie din echipă: să ofere spaţiu fiecărei voci să se simtă invitată, auzită şi implicată în decizii, cu protocoale diferite de la caz la caz. Atunci când angajaţii ştiu că-şi pot pune amprenta nu doar în activităţile zilnice pe care le realizează, ci şi în procesele organizaţiei, sentimentul de apartenenţă creşte negreşit”, crede Viorel Panaite.

Din punct de vedere psihologic, pandemia a venit cu o criză a schimbării, după ce izolarea socială şi munca de acasă au produs dezechilibre psihologice.

„Dacă nu facem pauze regulate pentru a purta o discuţie cu prietenii sau pentru a opta pentru un spaţiu comun de lucru, este posibil să nu ne vedem cu nimeni ore întregi. Poate chiar zile. Patruzeci şi şase la sută dintre oameni se confruntă cu singurătatea în mod regulat. Iar cifrele acestea sunt în raport cu populaţia generală. Angajaţii în telemuncă prezintă un risc şi mai mare de a se confrunta cu singurătatea extremă şi, în cele din urmă, cu alte probleme precum depresia sau anxietatea socială ca urmare a unor perioade lungi de izolare”, spune psihologul Yolanda Creţescu.

Ea pune pe masă noi aspecte atunci când vine vorba de reconstituirea atmosferei de la birou. Ar trebui companiile să subvenţioneze cumpărăturile de cafea sau wi-fi-ul pentru angajaţii care aleg să lucreze de la o cafenea din apropierea casei? Sau tariful pentru a lucra dintr-un spaţiu de coworking? Compania ar trebui să trimită angajatul să călătorească în diferite oraşe sau locuri pentru a se reînnoi cu noi experienţe? Cum ar trebui companiile să ofere mecanisme pentru ca angajaţii îndepărtaţi de birou să se reconecteze la viaţa de dinaintea pandemiei?

„Din păcate, o mare parte din discuţiile dintre directorii de astăzi sunt despre costuri. Dar work from anywhere nu înseamnă că poţi economisi. Banii cheltuiţi pentru alte scopuri decât cele anterioare pandemiei sunt o investiţie în bunăstarea angajaţilor, în productivitate şi, în cele din urmă, în rentabilitate.”

Liniile de suport antianxietate, accesul la specialişti care pot fi accesaţi prin platforme virtuale, screeninguri specializate de evaluare online a anxietăţii sau a depresiei ori a stării de bine sunt alte câteva instrumente care pot veni în ajutorul echipelor de HR şi pot completa suportul angajaţilor.