La spa te simţi de milioane. Dar când conduci spa-ul şi acesta aduce milioane, te simţi şi mai bine.

Conduce un centru spa de 3.000 de metri pătraţi şi merge o singură dată pe lună la masaj, deşi este prezent de duminică până vineri în biroul aflat la doar câţiva metri de spa‑ul pe care îl administrează.

Dragoş Penca, 38 de ani, a acceptat să se ocupe în 2010 de deschiderea centrului Orhideea Spa din cadrul complexului rezidenţial Orhideea Gardens, dezvoltat de omul de afaceri Daniel Piţurlea. Investiţia în spa s-a ridicat la circa 3,5 milioane de euro. Decizia de a dezvolta centrul spa a venit la scurt timp după ce a vândut acţiunile pe care le deţinea la agenţia de turism online Paravion către fondul de investiţii spaniol GED.

„Avem lunar 4.500-5.000 de clienţi la spa. Sunt două categorii de clienţi, cei care sunt membri, 850-900 de persoane, care plătesc o taxă de membru 350 de euro anual individual (la care se adaugă taxa de abonament - n. red.) şi 500 de euro pe familie (soţ, soţie, bonă, copii) şi cei care nu sunt membri. Cei mai mulţi sunt corporatişti“, spune Dragoş Penca. Profilul clientului de spa se referă la persoane cu vârstă cuprinsă între 35 şi 40 de ani, care au grijă de sănătatea lor, cu studii universitare şi postuniversitare, cu salarii între 600 şi 1.200 de euro în general. „Înainte de-a intra la terapii li se fac fişe de anamneză, pentru ca terapeutul să ştie ce afecţiuni au“, spune el.

Anul trecut centrul spa Orhideea avut venituri de 800.000 de euro, iar în acest an se aşteaptă un milion de euro. „În cazul spa-urilor există creşterea organică pe care ţi-o dă vechimea pe piaţă şi creşterea adusă de reclama făcută de la om la om. Noi vom avea o creştere organică de 20% în acest an“, spune el, care coordonează o echipă de 40 de angajaţi. Deşi este prezent la birou de duminică până vineri, când spa-ul este deschis, Penca spune că beneficiază prea rar personal de serviciile spa-ului, în restul timpului asigurându-se că sunt fericiţi clienţii: „Serviciile de calitate nu se pot realiza decât dacă eşti prezent, nu poţi să delegi calitatea“.

Aproape 70% din clienţii care intră în centrul spa vin pentru „tratamente relaxante“, după cum spune Dragoş Penca, vin să prevină, „în loc să se ducă la spital, care inhibă relaxarea“. Jumătate dintre clienţii care intră în centrul spa sunt turişti, cei mai mulţi dintre ei evrei sau francezi. „Dacă Bucureştiul ar avea zece spa-uri mari, s-ar umple de străini“, este de părere Penca. Avantajul Bucureştiului în faţa altor oraşe europene care au centre spa ar fi că încă sunt „costuri mici cu forţa de muncă“ – Penca dă exemplu un terapeut care face masaj şi al cărui salariu în Suedia, de exemplu, trece de 1.500 de euro, pe când în România acesta câştigă 2.000 de lei pe lună.

Centrul Orhideea Spa este structurat pe trei niveluri, unul fiind destinat terapiilor spa, pentru care au fost amenajate o salină artificială, două săli pentru tratamente, zone de relaxare, un bar şi vestiare. Pe un alt nivel sunt piscine, un hamam turcesc, saună şi un bar, iar pe cel mai de jos nivel se află o sală de aerobic şi de kinetoterapie. Orhideea Spa este operat de Fundaţia pentru Sănătate Orhideea Spa. „Am ales să funcţionăm pe fundaţie din două motive: în primul rând pentru că pe o societate comercială este foarte greu să activezi în acest domeniu.

Legislaţia în materie de sănătate prevede să ai un cod CAEN unic. Dacă în cadrul centrului vrei să faci un curs de înot, nu poţi. Fundaţia îţi dă posibilitatea să faci mai multe activităţi sub aceeaşi umbrelă, organizarea pe fundaţie este mult mai avantajoasă şi permisivă. La fel ca o societate comercială, plătim şi noi impozit pe profit, avem aceleaşi obligaţii faţă de stat, dar mai multe înlesniri ca fundaţie“, explică Penca. Anul trecut, Fundaţia pentru Sănătate Orhideea Spa a avut un excedent de 150.000 de euro din activitatea de spa, care subliniază că acesta se redistribuie pentru activităţile medicale.

Dragoş Penca activează într-o piaţă a spa-urilor de 6 milioane de euro şi 140.000 de clienţi, piaţă care se află încă la început. Cele mai multe spa-uri se găsesc în hotelurile de cinci stele, dar sunt şi câteva centre spa independente. În România mai este mult loc de investiţii în astfel de centre, piaţa fiind la început. Printre antreprenorii care mai deţin centre spa se numără Liliana Paraipan. Compania ei operează centrele Eden Spa (unul în zona Primăverii, care se întinde pe o suprafaţă de circa 350 de metri pătraţi, o unitate în cadrul Grand Hotel Continental, hotelul de pe Calea Victoriei, şi unitatea din cadrul ansamblului rezidenţial Orhideea Gardens).

În afara Bucureştiului, Eden Spa operează un centru de relaxare în cadrul hotelului Hilton din Sibiu. Familia Jianu (Ştefan Jianu, medic chirurg, alături de soţia sa medicul Dana Jianu) a investit într-un centru spa din Cornu, numit Bali Spa, deschis în vara anului 2007, după o investiţie de circa 1,5 milioane de euro. La nivel mondial, turismul de relaxare, unul dintre cele mai dinamice sectoare, generează 439 miliarde de dolari anual, potrivit unui studiu prezentat la Congresul Global al Turismului de Wellness din New Delhi.

Penca a intrat în businessul de spa după ce a vândut în 2010 afacerea Paravion, o agenţie de turism online, pe care o conducea alături de doi parteneri.

Vânzarea Paravion l-a făcut milionar în euro pe Dragoş Penca, care admite că „termenul de milionar este relativ, dat fiind că cea mai mare parte a banilor s-a dus pe achitarea unor credite mai vechi, care au propulsat afacerea, iar diferenţa de bani a reprezentat practic un beneficiu la nivelul unor salarii rezonabile pe care nu le luasem în cei şase ani de funcţionare“. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică.