La fel ca turcii, romanii se dovedesc a fi avizi atunci cand vine vorba de a cumpara (orice) tehnologii de ultima ora, spune Tolga Iskir, senior vice-president al Garanti Payment Systems (entitate detinuta de Garanti Bank Turcia, care administreaza businessul de carduri), intr-un interviu acordat in exclusivitate BUSINESS Magazin. Acesta este, de altfel, si motivul principal pentru care turcii de la Garanti Bank (o banca de altfel destul de mica pe piata romaneasca) se pregatesc acum sa lanseze primul card “contactless”, ce incorporeaza o mica antena si permite utilizatorilor sa faca rapid plati de mica valoare, prin simpla apropiere de terminalul de citire.

La restaurant, la teatru sau la cinematograf, aceasta tehnologie permite clientilor sa plateasca fara a mai da cardul din mana, a mai tasta codul de securitate sau a semna vreo chitanta. In Turcia, acolo unde Garanti Bank a lansat cardurile Pay Pass in urma cu doi ani, in premiera in Europa, sunt in prezent circa 200.000 de utilizatori, “cu precadere tineri, o categorie de clienti spre care ne vom indrepta atentia si in Romania”, cum spune Iskir. Ca o extensie a acestui card, bancherii turci au fost si primii europeni ce au lansat, in cursul anului trecut, primul ceas echipat cu tehnologia contactless MasterCard PayPass - pe care consumatorii trebuie doar sa il treaca prin fata cititorului de card, in acelasi fel cum ar face cu un card de credit, pentru a fi naliza o tranzactie.

Pentru platile mai mici de 15 euro nu se mai solicita codul PIN si nici semnarea chitantei - “si in acest fel tranzactiile sunt mult mai expeditive”. Pentru reusita unui astfel de program insa, adauga vicepresedintele Garanti Payment Systems, “cel mai important este sa reusesti sa atragi comerciantii potriviti” - respectiv pe acei comercianti unde viteza de derulare a tranzactiei este foarte importanta. In Turcia, banca a instalat cititoare Pay Pass in magazine cum sunt fast food-ul Burger King, cafenelele Starbucks, cinematografele Cinebonus, aeroportul Atatürk sau compania de ferryboat-uri din Istanbul.

In Romania, unde banca planuieste sa lanseze astfel de carduri “cel mai tarziu pana in primavara anului viitor”, exista deja mai multe locuri unde astfel de cititoare ar putea fi instalate imediat, potrivit lui Iskir. “Nu vrem sa ratam sa aducem primii aceasta tehnologie in Romania”, adauga el, increzator ca, desi investitia este destul de ridicata pentru banca, nu e “nici un dubiu ca romanii vor gusta aceasta modalitate de a-si face platile”. Pentru clienti, costul unui astfel de card este in Turcia cam cu 2 euro mai ridicat decat al unui card obisnuit, insa pe piata romaneasca, cel putin intr-o prima faza, el ar putea fi oferit gratuit actualilor clienti de card de credit. “E o decizie de marketing, pe care trebuie inca sa o mai analizam”, spune bancherul turc, dar cele cateva zeci de mii de carduri de credit pe care le are Garanti Bank in Romania “nu ar fi un cost atat de mare de suportat pentru noi”.

In Romania, Garanti Bank a intrat tarziu in segmentul de retail, timp de aproape zece ani avand servicii exclusiv pentru marile companii. In prezent, dupa ce in toamna anului trecut a decis sa atace si piata clientilor persoane fi zice, banca are in jur de 40 de sucursale, dar in urmatorii doi ani ar trebui sa ajunga la 150 de puncte de lucru, potrivit bancherului turc. Lansarea businessului de retail si-a facut aproape imediat simtite efectele: la fi nele primului trimestru din 2008, banca anunta o crestere de 50% a activelor administrate, pana la 327 de milioane de euro.

Sucursala a GarantiBank International N.V., cu sediul in Olanda (detinuta de Garanti Turcia), banca romaneasca va trece curand si prin alte transformari. In 2005, General Electric Consumer Finance (GECF), una dintre cele sase companii specializate din cadrul General Electric (GE) si grupul Dogus, unul dintre cele mai mari conglomerate din Turcia, au semnat un contract in urma caruia fi ecare detine 25,5% din actiunile GarantiBank. La finele lui 2007 GE Money a transferat 49,9% din actiunile celor trei companii detinute in Romania catre Dogus Group. In curand, spune Iskir, Garanti Bank va solicita si o licenta bancara in Romania (urmand sa functioneze ca o fi liala locala a grupului) “si vom fuziona aceste businessuri sub aceeasi umbrela”. Deocamdata, cele trei companii detinute de GE Money vor trece printr-un proces de rebranding, potrivit planurilor anuntate de compania americana. “E greu de spus care va fi brandul final”, comenteaza bancherul turc; “va fi o decizie de marketing, care se va lua insa mai tarziu, in urmatorii ani”.

Revenind insa la prezent, principala arma cu care turcii de la Garanti Bank dau lupta pentru clientul roman este un card de credit mai special, care a avut succes in Turcia, dar este inca la inceput aici. In noiembrie anul trecut au lansat in Romania primul card de credit multibrand cu cip, un instrument cu care clientii obtin bonusuri intre 1% si 2% pentru fi ecare tranzactie efectuata la comerciantii inclusi in acest program de parteneriate. Cu bonusurile colectate intr-o perioada de 12 luni, posesorii cardului pot mai apoi sa cumpere gratuit in oricare magazin din reteaua de parteneri. “Programul este abia la inceput, atat din punctul de vedere al retelei de parteneri, cat si al vanzarii”, spune vicepresedintele Garanti.

De la lansare si pana in prezent au fost emise in jur de 10.000 de astfel de carduri, adauga el, insa in termen de trei ani numarul lor ar trebui sa ajunga la 500.000. Pe ce se bazeaza in aceste planuri? Pe doua lucruri, explica Tolga Iskir. In primul rand, anticipeaza el, “piata cardurilor se va schimba profund in Romania in urmatorii 2-3 ani”, in conditiile in care programele tot mai tentante lansate de banci in materie de carduri (oferind tot mai multe tipuri de benefi cii, pe langa functiile clasice) ii vor face pe romani sa adopte cu mai mare larghete cardul de credit, in defavoarea celui de debit.

Pentru a da doar cateva exemple, in toamna anului trecut Raiffeisen Bank anunta ca are in portofoliu 230.000 de carduri de credit, Credit Europe - 170.000 de carduri de credit active, iar la inceputul acestui an BCR anunta in jur de 180.000. Al doilea argument pe care il aduce in discutie Iskir se refera la evolutia cardului in Turcia: pana in prezent au fost emise 5 milioane de asemenea carduri (dintr-un total de 11,4 milioane), in conditiile in care banca are un total de 6,2 milioane de clienti.

In programul de bonusuri sunt incluse peste 1.200 de mari magazine, de unde clientii pot acumula bonusuri atunci cand platesc cu cardul si in care le pot ulterior cheltui. Potrivit lui Iskir, un consumator mediu efectueaza anual 67 de operatiuni cu cardul Bonus si cheltuie lunar in jur de 400 de dolari. In aceste conditii, fi ecare posesor de Bonus Card colecteaza anual, in Turcia, intre 50 si 100 de dolari bonus. Reusita programului i-a facut pe turci sa extinda gama de produse sub acest brand, lansand ulterior si carduri premium, preplatite, pentru studenti si pentru oameni de afaceri.

Din 2003 au inceput sa licentieze si alte banci locale pentru a se putea folosi de programul lor de bonusuri; pana in prezent au fost incheiate trei astfel de parteneriate (cu Denizbank, fi liala turca a belgienilor de la Dexia, cu TEB, detinuta de BNP Paribas si cu o banca locala, Sekerbank). In total, aceste parteneriate au mai adus circa un milion de noi carduri in programul Bonus Card, ceea ce a sporit puterea de negociere a bancii cu comerciantii. “In Romania nu suntem insa nici pe departe acolo unde ne dorim”, spune Iskir, explicand ca pentru moment nici infrastructura de vanzari a bancii nu este sufi cient de dezvoltata pentru a putea genera o crestere accelerata. “Dar lucrurile se schimba rapid, asa cum se schimba si intreaga piata”, adauga bancherul turc, care a facut tarte si din echipa ce a pregatit terenul pentru aceasta lansare in Romania.