Tânăra contribuabilă Alina P., proaspătă absolventă a unei prestigioase unităţi de învăţământ cu profil economic din România, s-a angajat în iarna anului trecut la o companie de IT, iar de la începutul anului 2018 a început să economisească o parte din banii primiţi din salariu.

Chiar dacă în CV are studii economice, Alina, 24 de ani, a ales să-şi ”parcheze“ economiile la bancă pentru că acolo banii primiţi după scadenţă sunt siguri, dar cu dobânzi de sub 1% pe an. Probabil la această decizie a contribuit şi defilarea reclamelor bancare pe care Alina o putea observa în fiecare zi: la TV, pe internet, în metrou spre locul de muncă, în ziare, pe stradă, în mall-uri, sute de mii de mesaje din partea instituţiilor bancare care îi transmiteau Alinei un singur mesaj: altă modalitate mai uşoară de investiţie nu există.

Luni, 5 martie 2018, Alina se îndrepta spre locul de muncă în aglomeratul, dar comodul metrou de Pipera. Fiind o tânără programatoare, Alinei îi plăcea să tragă cu ochiul în telefoanele călătorilor pentru a observa cele mai noi poze cu pisici de pe Facebook, cele mai noi poze pe Instagram. Dar de data asta ceva era diferit, întrucât Alinei îi sărise altceva în ochi: o postare pe Facebook arăta că Bursa de Valori de la Bucureşti a adus un randament de 9% în doar două luni din 2018 şi are cea mai mare creştere din Europa. După un calcul instant de IT-st, Alina concluzionează că acest randament ar fi putut fi obţinut la bancă în nouă ani. Nouă ani.

Să-şi retragă economiile de la bancă, care vor fi erodate de comisioane întrucât sunt retrase înainte de scadenţă, sau să se pună la curent cu investiţiile la bursă dat fiind faptul că în mintea tinerei IT-iste se întorceau peroraţiile pedagocice ale profesorului de economie?

Alina a ales să consulte presa economică şi a aflat că bursa de la Bucureşti este campioana Europei în primele două luni din 2018 şi că în acest an se poate ajunge la un câştig chiar şi de 12% doar din dividende. Alina a mers mai departe de prima pagină şi a întors cu grijă restul paginilor, până la cea de ”burse şi fonduri mutuale“.

BVB, CAMPIOANA EUROPEI ÎN DOUĂ LUNI DIN 2018

BET, principalul indice bursier pentru evoluţia Bursei de Valori de la Bucureşti, a crescut cu 9% în primele două luni din 2018 şi a marcat cel mai ridicat ritm de creştere din rândul burselor europene, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Bloomberg. Spre comparaţie, locul doi a fost ocupat de bursa de la Atena, cu un plus de 4,2%.

Bursa românească a fost singura piaţă de capital din Europa pe plus în februarie şi a rezistat eroic în contextul în care majoritatea analiştilor americani cântau prohodul pieţelor bursiere după ce indicele Dow Jones, al celei mai mari economii la nivel mondial, a avut o scădere nominală istorică, de peste 1.000 de puncte.

Valul de scăderi a pornit din SUA după ce Rezerva Federală Americană a dat de înţeles că va urca dobânzile la dolari într-un ritm mai rapid decât s-a crezut iniţial, ceea ce automat va pune presiune pe companiile puternic îndatorate. Investitorii americani au început să vândă acţiuni, iar asiaticii le-au urmat. Ulterior a venit şi rândul europenilor, iar turbulenţele au cuprins întreg sistemul financiar, chiar şi mica bursă de la Bucureşti, catalogată încă drept piaţă de frontieră de agenţiile de clasificare a indicilor bursieri.

Unii analişti făceau paralele cu căderea bursei americane din 1987, sau chiar cu criza din 2008, iar alţii atrăgeau atenţia că aceste scăderi sunt doar corecţii, evenimente de tipul ”când se va înâmpla“ şi nu de tipul ”dacă se va întâmpla“.

REZISTENŢA BVB, NEDUMERIREA ALINEI

Alina era cuprinsă de panică. Şi totuşi, dacă pieţele erau în derivă, cum de a reuşit România să reziste? BVB a crescut cu 1% în februarie şi a rezistat turbulenţelor în faţa unor pieţe de capital mult mai dezvoltate precum cea de la Varşovia, care a scăzut cu 7%, sau Germania, minus 6%.

”Odată cu apariţia rezultatelor financiare preliminare care au confirmat în mare măsură previziunile analiştilor, evoluţia pieţei în ansamblu a fost determinată de randamentul la dividend, care se pare că se va situa la niveluri comparabile cu cel de anul trecut (fără însă a ne aştepta la o distribuţie suplimentară)„, spune Lucian Isac, directorul general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România. n evidenţă au ieşit Romgaz, la al treilea trimestru consecutiv cu rezultate peste aşteptări şi un rezultat istoric pe 2017, BRD având la rândul său un profit istoric, ceea ce sporeşte şansele ca ambele companii să distribuie dividende generoase.

COMPANIILE DE STAT, RANDAMENTE MARI

n cazul Romgaz, randamentul unui dividend ar fi de 12% în cazul unei distribuiri de 90% din rezultat, aşa cum vrea acţionarul majoritar. Şi nu este singura companie.

Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 12% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017.

Dividendele mari ar urma să vină în contextul în care statul şi-a exprimat intenţia să ceară aproape integral profiturile pe anul trecut, ceea ce înseamnă că de câştigat vor avea şi acţionarii minoritari.

Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.

Un investitor care plasează în prezent circa 10.000 de lei în acţiuni Romgaz se poate aştepta ca până la finele acestui an să câştige 1.200 de lei din dividende dacă emitentul va distribui 90% din profit. La aceeaşi sumă depusă într-un depozit, câştigul ar fi de 80 de lei şi poate fi erodat de comisioanele practicate de instituţia de credit.

DECIZIA ALINEI

Atrasă de cifrele mari, Alina se decide şi sună la un broker pentru a începe aventura pe bursă. Intermediarul o ascultă cu grijă pe Alina, îi explică grila de comisioane şi poate cel mai important detaliu: investiţiile la bursă nu sunt sigure şi pot aduce pierderi cauzate chiar şi de declaraţii politice nefericite, aşa cum s-a întâmplat în vara anului 2017.

O declaraţie politică a ministrului de finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avea să aducă scăderea indicelui BET cu 5%, cel mai abrupt declin şi până astăzi. Mişa spunea că fondurile Pilon II, printre cei mai activi investitori de la bursă, urmează să fie desfiinţate. Ulterior şi-a retras declaraţia şi şi-a cerut scuze. Ca să-şi găsească un portofoliu de investiţii echilibrat, Alina decide să meargă şi mai departe în paginile ZF şi găseşte că un bancher de la UBS, care decide unde investeşte 670 mld. euro, spunea că structura unui portofoliu echilibrat ar trebui să fie format din două treimi obligaţiuni şi o treime acţiuni. Iar banii din bănci să fie disponibili rapid doar pentru noi achiziţii.