Deşi nu o conştientizează prea tare, studenţii români se aliniază din ce în ce mai mult la acest trend de a studia în străinătate, de a avea o educaţie internaţională. Peste 6.000 de studenţi pleacă în fiecare an la studii. IntegralEdu a înregistrat o creştere de 20% a numărului de studenţi înregistraţi la instituţiile de învăţământ din străinătate, în anul universitar 2017-2018“, declară Ana Maria Papp, manager al departamentului universităţi în străinătate la IntegralEdu.

Ea adaugă că ”la nivelul Uniunii Europene, tinerii sunt încurajaţi să adopte mobilitatea educaţională peste hotare întrucât acest fenomen conduce la un transfer multicultural şi de valori care, în timp, va avea un rol în consolidarea structurii economico-sociale europene“. Destinaţiile favorite ale studenţilor care pleacă la studii în afara ţării rămân Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Germania, Franţa Elveţia, dar şi SUA. Principalele surse de finanţare le reprezintă împrumuturile guvernamentale acordate de majoritatea statelor, dar şi bursele de studii sau diverse ajutoare oferite de ţările-gazdă.

Se pare că nici măcar Brexitul nu a afectat numărul aplicanţilor; din contră, consultantul educaţional de la IntegralEdu a înregistrat cu 12% mai mulţi candidaţi care au ales această destinaţie de studiu. Explicaţia este legată de avantajele multiple pe care le oferă în plus Marea Britanie. În primul rând, studenţii au posibilitatea de a alege între programe standard, cu o singură specializare, sau programe combinate, unde pot studia două specializări în mod egal. De asemenea, pot opta pentru programe de licenţă de trei sau patru ani şi au ocazia de a face internshipuri şi schimburi culturale cu alte ţări pe durata studiilor.

Chiar şi după votul pentru ieşirea din UE Marea Britanie a continuat să acorde aplicanţilor împrumuturi şi burse, iar Scoţia a precizat la începutul lunii februarie că în anul universitar 2019-2020 studenţii din spaţiul european vor beneficia în continuare de învăţământ gratuit pentru studiile universitare de licenţă.

O altă ţară care a înregistrat un număr important de aplicaţii este Germania. Iniţial, şi-a propus ca până în anul 2020 să aibă un total de 350.000 de studenţi străini, dar a reuşit deja să atingă acest prag încă din toamna anului trecut.

Dovadă că românii manifestă un interes tot mai mare pentru studiile în străinătate este şi creşterea anuală cu 15% a numărului de elevi care aleg să urmeze studiile liceale în afara ţării. IntegralEdu a înregistrat, de asemenea, un procent cu 30% mai mare al numărului de copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 18 ani care pleacă în tabere educative, iar numărul liceenilor care optează pentru astfel de experienţe educaţionale s-a dublat. ”Liceenii care pleacă în edutabere sunt interesaţi fie de aprofundarea limbii străine, fie de experimentarea unui mediu educaţional. Prin astfel de experienţe ei îşi maximizează şansele de a primi o ofertă de la instituţiile dorite şi au totodată posibilitatea unei adaptări mult mai uşoare la mediul internaţional în care vor studia“, afirmă Teodora Răducanu, manager la departamentul licee în străinătate IntegralEdu. De obicei, aceste proiecte se desfăşoară în perioada vacanţelor de vară, iar pe durata lor, pe lângă programul educaţional, elevii pot alege să practice diverse sporturi de elită, precum golful şi echitaţia, sau pot juca fotbal în cadrul unor cluburi, celebre precum Arsenal sau Chelsea.

Până în prezent, prin intermediul IntegralEdu aproximativ 25% dintre elevii care au plecat să-şi continue studiile liceale în străinătate au reuşit să acceseze burse de studii. ”Ca trend, familiile încep să se documenteze cu doi ani înainte de admiterea propriu-zisă. Investiţia în educaţia timpurie are cea mai mare rată de returnare a investiţiei. Educaţia internaţională dezvoltă multilateral tinerii, nu doar din punct de vedere academic, ci şi ca formare a unui caracter puternic, a unor abilităţi de care aceştia vor avea nevoie pe durata întregii vieţi. Această investiţie pune bazele unui succes“, povesteşte Teodora Răducanu. Consultanţii de la IntegralEdu susţin că 100% dintre elevii plecaţi prin intermediul companiei lor şi-au continuat studiile la universităţi din străinătate, urmând, după finalizarea  cursurilor de licenţă, şi studii de master. Se pare că studenţii români sunt foarte apreciaţi pentru responsabilitatea de care dau dovadă, atât în mediul academic cât şi ulterior, la joburile pe care le obţin, afirmă Teodora Răducanu.

Studiile în străinătate şi creşterea competenţelor lingvistice maximizează capacitatea de angajare. În prezent, în Europa Occidentală unu din doi cetăţeni vorbeşte mai mult de o limbă străină, iar unu din patru europeni poate susţine o conversaţie în două limbi străine. În perioada 2004 -2014, numărul elevilor vorbitori de peste două limbi străine a crescut de la 47% la 60%. Tinerii nu se mai mulţumesc cu o diplomă de licenţă, ci aleg să îşi continue studiile cu mastere şi MBA-uri (Master of Business Administration). De altfel, mai nou se pune accent pe educaţia permanentă de-a lungul vieţii. ”În prezent, doar 12% din cetăţenii europeni cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani investesc în formarea continuă, însă acest proces trebuie să crească“, susţine Teodora Răducanu. Tot ea adăugă că ”a fi absolvent nu înseamnă, după cum arată noile tendinţe, încheierea procesului de învăţare. Acesta va continua sub diverse forme şi pe durata angajării. Majoritatea elevilor din prezent vor ajunge să aibă locuri de muncă care momentan nu există“.

În privinţa noilor generaţii, s-a constatat că tinerii nu mai au tendinţa de a păstra acelaşi loc de muncă de-a lungul întregii cariere. Acum, obiectivul lor, pe care îl ating prin schimbarea mult mai frecventă a angajatorului, este dobândirea unor experienţe, abilităţi şi competenţe multiple. Chiar dacă, în prezent, investirea în perfecţionare revine în sarcina angajatorului, pe viitor tinerii va trebui să îşi asume singuri această responsabilitate.

Statele membre ale UE îşi unesc eforturile pentru a sprijini procesul de învăţare continuă. În urma dezbaterilor Comisiei Europene în cadrul întâlnirii de la Strasbourg, s-au propus o serie de măsuri care să vină în sprijinul acestei idei. Una dintre decizii este legată de domeniul educaţiei, unde se doreşte ca până în anul 2025 profesorii care predau limbi străine să fie obligaţi să facă stagii sau să studieze minimum şase luni în afara ţării de provenienţă. Astăzi, statele care deţin primele locuri în ceea ce priveşte învăţarea continuă sunt Suedia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Olanda şi Luxemburg. Din păcate, conform statisticilor Comisiei Europene, România se situează pe ultimul loc la acest capitol.

În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru educaţie, tot Danemarca, Suedia şi Finlanda ocupă poziţii fruntaşe, în vreme ce România rămâne la coada clasamentului, cu un procent de doar 2,9% din PIB (Produsul Intern Brut) alocat sectorului educaţional, în condiţiile în care media europeană a bugetului destinat acestui domeniu este de de 5,4 %, iar în Europa de Est este 4,7%.